Adriana Paun, fondatorul Top Executive Agency:Ce trebuie sa faca si ce nu trebuie sa faca managerii care cauta de lucru in criza?

Autor: Adelina Mihai 16.11.2009

Executivii de top care si-au pierdut locul de munca sau care vor sa isi schimbe jobul apeleaza de regula la head-hunteri sau la oamenii de afaceri cu care au avut legaturi in mediul de business. O astfel de strategie nu este gresita, dar trebuie completata si de altele, in conditiile in care durata cautarii unui job s-a dublat de la inceputul acestui an.

"Managerii care isi cauta un job vin la head-hunteri si le solicita ajutorul, insa acestia nu au nevoie de CV-uri si nici nu au capacitatea sa le inmagazineze. Headhunterii vor sa cumpere, nu vor sa li se vanda candidati", sustine Adriana Paun, fondator al Top Executive Agency, agentie care ofera servicii de consultanta pentru managerii de top care vor sa-si schimbe jobul sau sa-si gaseasca un loc de munca.

Adriana Paun, cu experienta de peste 16 ani in domeniul resurselor umane si sapte ani in cercetare, a lucrat in Romania, Belgia, Franta si Elvetia. De profesie inginer, Paun a fost director de resurse umane la Orange Romania, Mobistar Belgia, vicepresedinte in departamentul de resurse umane pentru mobilitate internationala la France Telecom si director de recrutare executiva la Schindler. In prezent, locuieste in Belgia si este managing director la firma Paun HR Consult din Bruxelles, care ofera servicii de consultanta in HR.

"Durata cautarii unui job a crescut de la o medie de sase luni la aproximativ 12- 13 luni in 2009, intrucat tehnicile de cautare de job pe care candidatii le-au folosit acum trei ani nu mai sunt adaptate noului mediu pe piata muncii", a precizat Paun, prezenta la un evenintent organizat de ASEBUSS, una dintre cele mai vechi scoli de afaceri de pe piata locala.

In opinia sa, executivii ar trebui sa urmeze cateva reguli simple atunci cand vor sa isi gaseasca un nou loc de munca:

1. Netwoking, networking, networking

Una dintre cele mai frecvente metode pe care le-au folosit executivii pana acum pentru a face schimbari de job a fost networkingul cu persoanele din mediul de business cu care au intrat anterior in contact. Aceasta metoda insa nu mai are foarte mare aplicabilitate in prezent.

"Am avut un client, fost CEO intr-o companie de IT&C, care a plecat prin outplacement si nu reusea sa-si gaseasca un nou loc de munca. Imi spunea ca desi are 2.000 de contacte pe LinkedIn, nu reusea sa faca networking."

Fostul CEO, in varsta de 54 de ani, suferea de sindromul "I used to be" si din acest motiv nu reusea sa socializeze - astepta sa fie sunat pentru a i se oferi un job, dar nu era contactat de niciun angajator. "Clientul respectiv inca isi mai cauta  un job, a devenit depresiv si incearca sa faca coaching, Noi l-am sfatuit sa mearga pe partea de interim management", a adaugat Paun.

Ce pasi trebuie sa urmeze un executiv atunci cand vrea sa faca networking pentru a-si gasi un job? Sa sune persoana respectiva, sa-i reaminteasca unde s-au vazut ultima oara, sa-i spuna ca ar dori sa discute despre un proiect (si nu despre un job), dupa care sa-i adreseze cateva intrebari mai personale, culminand cu stabilirea unei intalniri. In cazul in care networkingul se face la evenimentele de business, atunci regulile se schimba.

"Noi facem cel putin trei sedinte de coaching cu clientii nostri pentru un eveniment de networking. Se pleaca in primul rand de la schimbul de carti de vizita, iar daca in acest schimb pui cartea de vizita direct in buzunar, fara sa citesti, pierzi 50% din sanse sa fii contactat de acea persoana." De altfel, Paun a mai precizat ca tot mai multi executivi au cate doua carti de vizita, una a companiei, si una personala, care poate fi folosita atata timp cat nu afecteaza relatiile de business.

2. Nu pierdeti prea mult timp cautand pe internet.

Executivii de top care vor sa se angajeze nu ar trebui sa petreaca mai mult de 10% din timpul dedicat cautarii unui job pentru discutiile cu recruiterii sau pentru cautarea de joburi pe internet, pentru ca aceasta este o pierdere de timp care nu face decat sa intarzie procesul de cautare a unui job. "Un alt client, care a lucrat ca director de operatiuni la o companie din Brazilia, batea pe la usile tuturor head-hunter-ilor, dar nu reusea sa-si gaseasca un job." Desi ajungea la faza de interviu cu angajatorul, acesta nu primea jobul pentru ca mergea nepregatit si, pentru ca era genul de persoana spontana, vorbea numai el 90% din durata interviului. Dupa ce a invatat cum sa se prezinte la un interviu si cum sa accepte fara sa obiecteze raspunsurile negative din partea angajatorilor, a reusit sa obtina un job. "A fost un candidat de succes, care si-a gasit un job dupa opt saptamani de cautare. Acum, lucreaza in Brazilia si castiga un salariu cuprins intre 250.000 si 300.000 de euro pe an (21.000 - 25.000 de euro pe luna - n.r.)."

3. Nu spuneti ce salariu ati avut anterior.

Managerii de top care vor sa se angajeze nu ar trebui niciodata sa dea o cifra exacta a salariului pe care l-au avut in functia pe care au ocupat-o anterioar atunci cand merg la un interviu de angajare intr-o companie noua.

"Ii invat pe clientii mei sa nu dea niciodata o cifra, ci maxim valorile intre care se incadra venitul anterior. Ei trebuie sa spuna: "Accept un job care sa fie platit la nivelul pietei". Sau "Apropo, am auzit ca dumneavoastra sunteti un angajator care plateste la valorile medii oferite in piata"".

4. Nu excludeti companiile mici si joburile de interim management.

Pozitiile de top in companiile mici ar putea deveni o alternativa fericita pentru o parte din managerii care nu reusesc sa-si gaseasca un nou loc de munca. "Abordarea companiilor mici, ignorate pana acum de cei din piata, poate fi mai interesanta decat aplicarea exclusiva numai la companii mari, multinationale. De asemenea, joburile de interim ar putea deveni o solutie tranzitorie pentru manageri", a mai spus Paun.

5. Aplicati pentru joburi unde puteti "salva" compania.

Managerii ar putea sa aplice mici trucuri atunci cand merg la interviul de angajare la o companie aflata in dificultate, pentru ca sunt mai "angajabili" potentialii lideri care ar putea salva organizatia.

"Am avut un client care a vrut sa se angajeze intr-o companie in care lansarea unui produs a esuat. L-am sfatuit sa faca o lista cu activitati pe care le-a desfasurat in compania in care a lucrat atunci cand a avut o problema similara, chiar daca acestea nu sunt chiar adevarate. Directorii de resurse umane cu care fac interviul singur nu stiu despre ce e vorba."

Adriana Paun crede ca unul dintre cele mai frecvente mituri ale crizei se refera la adaptarea CV-ului in functie de profilul cautat de compania la care candidatul ar vrea sa lucreze. "Eu cred ca CV-urile trebuie sa ramana generice. Foarte personalizata trebuie sa fie insa scrisoarea de intentie."

Cariera