BNR are mai multe argumente contra adoptarii rapide a euro, desi economia e deja euroizata

Din 2004, BNR a incercat diferite variante, inclusiv administrative, pentru temperarea creditului in euro, insa a obtinut mai degraba efecte perverse precum exportul creditelor catre bancile-mama sau alte entitati straine, iar astazi creditul in lei a ajuns sa reprezinte numai circa 40% din soldul total al creditului neguvernamental.

Totusi, BNR ia in calcul mai multe argumente de ordin tehnic care nu sustin grabirea adoptarii euro.

"Intrarea in mecanismul ratelor de schimb ERM2 in 2012 ofera posibilitatea stabilirii paritatii centrale pe baza unei estimari mai exacte a ratei de schimb de echilibru dupa depasirea atat a varfului de intrari de capital (care au ramas ridicate chiar si dupa intrarea in UE), cat si a reducerii substantiale si abrupte a fluxurilor de capital catre pietele emergente in urma crizei financiare globale", afirma Cristian Popa, viceguvernator al BNR in prezentarea "Euro: Un adapost?" sustinuta recent la o conferinta la Viena. De asemenea, calendarul actual ar lasa pe o perioada limitata flexibilitatea necesara dobanzilor si cursului de schimb pentru facilitarea ajustarilor structurale substantiale care inca sunt necesare.

In orice caz, din punctul de vedere al BNR adoptarea unilaterala a euro - sugerata uneori in mediile de business - nu este fezabila si nici nu constituie o solutie. "Adoptarea euro trebuie sa fie faza finala a unui proces de convergenta complex si nu o conditie initiala de demarare a unui asemenea proces", spune Popa.

BNR considera ca este nevoie sa avanseze mai mult recuperarea decalajului in termeni de PIB pe cap de locuitor fata de zona euro, precum si sincronizarea ciclurilor de business - care acum s-a produs din cauza crizei internationale.

Din punctul de vedere al decalajelor substantiale care separa Romania de tarile din zona euro, BNR invoca si argumente pentru amanarea adoptarii monedei unice mai tarziu de 2015, insa acestea sunt mai putine decat cele contra unei asemenea optiuni.

Unul dintre argumentele in favoarea amanarii vizeaza tocmai pastrarea pe o perioada mai lunga a autonomiei politicii monetare, adica a autonomiei BNR in materie de stabilire a politicilor de dobanda si de curs. Odata cu adoptarea euro la 1 ianuarie 2015, BNR va pierde aceste atributii directe in favoarea Bancii Centrale Europene, urmand sa se ocupe in principal de supraveghere.

Totusi, BNR admite ca amanarea trecerii la euro reflectata intr-o persistenta a costurilor ridicate ale tranzactiilor ar limita adancirea integrarii financiare si comerciale a Romaniei. Mai mult, este probabil ca ragazul suplimentar sa nu fie folosit de guvern pentru o mai buna pregatire a economiei pentru euro, ci ar lasa loc de noi derapaje fiscale si de intarzieri in implementarea reformelor structurale.

Nu in ultimul rand, ar transmite investitorilor un mesaj neclar, fiind interpretabil in ce masura amanarea ar fi o decizie deliberata sau o slabiciune structurala interna. Totusi, evaluarile periodice ale Comisiei Europene si ale Bancii Centrale Europene ar ajuta la lamurirea acestui aspect.

In privinta criteriilor de adoptare a euro, prezentarea lui Popa noteaza ca nu este de asteptat o modificare a definitiilor acestora, desi in contextul crizei internationale au aparut speculatii care au sugerat ca ratiunile politice ar putea ajunge sa prevaleze in fata argumentelor economice si financiare.

Argumente impotriva intarzierii adoptarii euro dincolo de 2015

• persistenta unor costuri mai ridicate ale tranzactiilor limiteaza adancirea integrarii financiare si comerciale a Romaniei
• se incurajeaza relaxarea politicii fiscale si se intarzie reformele structurale
• se transmite un mesaj neclar investitorilor - amanarea este rezultatul unei slabiciuni structurale interne sau o decizie deliberata?
• incercarea de a limita variatiile de curs pe fondul mobilitatii depline a capitalului poate duce la perioade de volatilitate pronuntata a fluxurilor financiare