CULTURA ORASULUI/ O biserica-bijuterie ca din basme
Autor:
Tudor Calin Zarojanu
26.11.2009
Puterea comunista s-a luptat fara menajamente cu Biserica. Si
nu degeaba. Proprietatea privata o poti distruge cu forta, libera
concurenta poate fi desfiintata printr-un decret, pâna si liberul
arbitru in ceea ce priveste viata intima se poate ingradi prin
lege. Dar cu credinta e mai greu. Mai ales in cazul poporului
român, la care - fiind nascut direct crestin - dimensiunea
religioasa se impleteste atât de strâns cu traditia.
Teama autoritatilor comuniste fata de forta Bisericii era atât
de mare incât masurile coercitive au depasit orice limite ale
absurdului. Acolo unde - sub presiunea Occidentului - au ezitat sa
darâme bisericile, au folosit solutia halucinanta de a le ascunde
in spatele blocurilor! Bineinteles ca nu puteau face asta fara sa
se laude cu performanta tehnica a translarii, dar orice referinta
la mutare includea termeni generici de tipul "cladire", cel mult
"monument", in nici un caz interzisul cuvânt "biserica".
Interzis
la propriu, nu la figurat, alaturi de alte câteva zeci de cuvinte
aflate pe lista neagra cunoscuta mai ales in radio si televiziune.
Dupa cum tânara care, dupa nunta, voia sa-si vânda rochia de
mireasa, putea sa dea anunt doar pentru "rochie de ocazie". De
altfel, nu puteai sa dai anunt la Mica Publicitate pentru masina de
scris, nici pentru vreun titlu de carte, fie el si "Capitalul" lui
Marx! Personal, am avut o experienta spectaculoasa când am dus la
"România libera" un anunt prin care cautam o bona, precizând
"Program avantajos". "Adica program scurt", a propus nenea din fata
mea. "Nu, avantajos", am insistat eu. "Tineti la cuvântul
«avantajos»?" "Da". "Un moment". A disparut dupa o usa si s-a
intors dupa câteva minute: "E-n regula". Ceruse aprobare pentru un
cuvânt!
Dupa decembrie 1989, românii si-au luat revansa, daca se poate
spune asa, si din punct de vedere religios. Nu ma refer la excesele
fariseice cu politicieni batând matanii si pupând moaste peste
rând, nici la sfintirile de masini, motociclete si sedii de Banci -
ci chiar la credinta adevarata, la Cuvântul care cladeste. Si s-a
cladit! O biserica la fiecare doua zile! O parte restaurate, o
parte reconstruite, cele mai multe nou-noute.
Recent, mi-a fost dat sa vad o bijuterie. Parc-ar fi biserica
de jucarie. Se afla in Giurgiu, la doi pasi de gara. Are hramul Sf.
Apostol Andrei si a fost achizitionata din Grecia pentru Parohia
Sf. Maria. Ati inteles bine, a fost cumparata si adusa cu totul, in
asteptarea inaltarii unei biserici de dimensiuni obisnuite. In
Grecia e "piata" de biserici (Doamne, iarta-ma!), pentru ca
persoanele cu dare de mâna isi cumpara pentru uz personal.
La Sf. Apostol Andrei, preot paroh este PC Pr. Prof. drd.
Marius Jica, directorul Seminarului Teologic "Teoctist Patriarhul"
din Giurgiu. Inauntru incap patru-cinci persoane simultan, dar
lacasul e frumos ca din basme si, pe deasupra, dotat cu aer
conditionat!
E drept, vecinatatea nu este prea fericita: de mult
abandonatul Teatru de Vara, care arata ca vai de lume. Dar, cine
stie, poate o data si-o data se vor gasi bani si pentru biserica
mare, si pentru teatru.
TUDOR CALIN ZAROJANU (n.1956) a absolvit sectia
de Informatica a Facultatii de Matematica, Universitatea Bucuresti,
cu lucrarea de licenta "O privire matematica asupra piesei «Romeo
si Julieta»", publicata ulterior de Editura Academiei. A lucrat 12
ani in informatica, pe toate sistemele de calcul si in toate
tipurile de limbaje de programare. Din 1992 lucreaza in presa:
cotidian, saptamanal, lunar, agentie de stiri, radio, TV. A debutat
editorial cu volumul de proza scurta "Viata ca troleibuz" (1992,
Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut), urmat de biografia
"Viata lui Corneliu Coposu" (1996, editia a doua 2005), romanele
"Reluare cu incetinitorul" (1997) si "Sfarsitul lumii" (2005),
culegerea de proza scurta "Copiii asfaltului" (2007). In prezent
lucreaza in TVR, fiind realizatorul talk-show-ului "In spatele
usilor deschise", si este colaborator permanent al Ziarului de
duminica, Revista Flacara si Radio Romania Cultural.