Opinie de Sorin Paslaru: Candidatii la Presedintie trateaza romanii la gramada, cum nu mai sunt demult

Alegerile prezidentiale de anul acesta fac abstractie, cel putin pana acum, de segmentarea sociala aparuta ca urmare a celor noua ani de crestere economica neintrerupta, mesajele candidatilor tratand alegatorii ca o masa uniforma, ceea ce nu mai este cazul la 20 de ani de la Revolutie.

La alegerile din 2004, Adrian Nastase a vorbit despre doua Romanii - una saraca, rurala, lipsita de sanse, care l-ar fi votat si una a clasei de mijloc, urbane, pe care nu a convins-o.

Cinci mai tarziu, la actualele alegeri prezidentiale, discursul despre cele doua (sau trei sau patru) Romanii a disparut complet.

Cu toate acestea, economia si societatea romaneasca sunt cu totul altele decat acum cinci ani, iar diferenta fata de alegerile din 2000 sau din 1996 este si mai mare.

Cei noua ani neintrerupti de crestere economica au actionat ca o centrifuga, impartind societatea in clustere, conform modelului occidental.

Cu cat PIB/capita in Romania va creste, cu atat mai mult se vor accentua diferentele de productivitate intre categoriile sociale, si deci de sanse pentru membrii acestor colectivitati.

In Statele Unite sau Marea Britanie, societatea este mult, mult mai stratificata, fiecare grup are propriile interese, iar candidatii la presedintie si politicienii in general au mesaje adaptate in functie de fiecare categorie sociala.

In anii '90, politica era simpla: cu noi sau impotriva noastra. Adica privatizare, reforma si investitii straine versus inghetare sub masca stabilitatii si linistii.

Problema este ca, pe masura ce economia creste, interesele intre diverse segmente ale societatii sunt din ce in ce mai divergente.

Politica trebuie sa devina astfel mai sofisticata, mai adaptata la ceea ce membrii societatii asteapta conform aspiratiilor lor.

Spre exemplu, sunt sute de mii de oameni care nu-si mai fac vacantele de cativa ani in tara, asa ca discutiile despre turismul local ii lasa reci.

Sunt milioane de angajati la stat care tremura la intentiile de restructurare in sistemul bugetar, dar sunt in schimb si sute de mii de intreprinzatori care cer taxe mai mici si eficienta de la administratia publica. Interesele lor par divergente, dar cine vrea sa le castige increderea trebuie sa gaseasca un raspuns pentru temerile primilor si o sustinere pentru cerintelor ultimilor.

Bucurestenii au probleme cu locurile de parcare pentru ca multi au ajuns sa aiba doua masini de familie, vasluienii nu au apa calda si caldura pentru ca centralele termice au dat faliment.

Parintii copiilor de la Scoala Centrala din Capitala se tem de consumul de droguri, cei de la Alexandria nu au bani de meditatii.

1 milion de gospodarii cu 3-4 milioane de locuitori din mediul rural au cate 2-3 vaci si nu au mancat in viata lor lapte de la supermarket, 500.000 de romani castiga peste 1.000 de euro pe luna si unii dintre copiii lor nu au vazut vaci decat la televizor.

Romania nu mai ce-a fost. Sunt acum nu numai doua Romanii, ci poate 10-11.

Doua dintre ele, pentru care nu exista deocamdata nici un mesaj distinct, sunt spatiul rural (unde ar putea intra si orasele de cateva zeci de mii de locuitori care traiesc mai mult din agricultura) si romanii plecati la munca in strainatate. Probabil ca o masura buna ar fi ca in viitorul guvern sa existe un Minister al Mediului Rural (care nu inseamna doar agricultura) si un Minister al Romanilor care Muncesc in Strainatate.

Ponderea populatiei ocupate in agricultura in Romania este unica in Europa, la fel ca si multimea celor plecati in strainatate din cauza esecurilor administratiei romanesti de a atrage investitori si de a le organiza o viata buna acasa, dar asta nu se vede in organizarea statului.

Multinationalele de bunuri de larg consum au cucerit lumea, inclusiv Romania, nu pentru ca au stiut sa faca o pasta de dinti sau un detergent mai bun, ci pentru ca si-au cunoscut foarte bine clientul. Cand spui marketing, spui segmentare si mesaje diferentiate.

Politica romaneasca a ramas din acest punct de vedere la nivelul pastei de dinti "super-cristal" din anii '90. De asta si e pe raftul de jos.

Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF