Herta Müller si Dacian Ciolos - vestile bune au venit de afara in 2009

Pe cat de prost a fost anul 2009 pentru economia romaneasca, pe atat de bun a fost din punctul de vedere al pozitiei tarii noastre peste hotare.

Acordarea Nobelului pentru literatura unei scriitoare de limba germana provenite din Romania, Herta Müller, a carei intreaga opera este despre Romania, si nominalizarea lui Dacian Ciolos pentru functia de comisar european pentru agricultura sunt lovituri de imagine pe plan extern.

Daca mai este pus la socoteala si Palme D'Or -ul obtinut de regizorul roman Cristian Mungiu acum doi ani, se poate spune ca Romania trece printr-o perioada fasta in strainatate.

Reactia furibunda la explozia prestigiului scriitoarei Herta Müller a unora dintre jurnalistii de marca ai Romaniei ivita parca la comanda, a fost astfel foarte greu de inteles.

Ce poate fi mai onorant pentru o tara care s-a eliberat de comunism printr-o revolutie sangeroasa sa fie remarcata printr-un astfel de premiu pe plan international?

In loc sa se aplece saptamani asupra textelor sale, asupra parcursului sau profesional, asupra ideilor pe care le sustine aceasta scriitoare premiata de cel mai important juriu din lume, o parte din media romaneasca ori a ignorat pur si simplu evenimentul, ori l-a tratat in cheia josnica: "Noroc de Ceausescu, ca altfel nu mai avea parte de premiu".

La fel, nominalizarea lui Dacian Ciolos a atras reactii politruce de genul: un comisar pe agricultura nu trebuie sa stie la ce adancime trebuie pusa samanta, iar numirea nu apartine Romaniei, ci Frantei, care l-a sprijinit pe Ciolos.

Dar posibila numire a lui Dacian Ciolos in cea mai inalta functie detinuta de un roman vreodata intr-o organizatie politica internationala este un puternic semn de incurajare pentru orice tanar roman: cine stie carte are viitorul deschis.

Traseul profesional al lui Ciolos nu este singular in Romania de astazi, dar este exemplar prin tenacitatea de perfectionare intr-un singur domeniu.

Dupa 1989, multi ingineri au deveni bancheri, multi agronomi s-au apucat de vandut vopsea sau de facut ziare si multi medici - de plasat medicamente in loc de prescris.

Dacian Ciolos, care face parte, ca si Cristian Mungiu, din generatia 1969, a studiat agricultura de la inceput si s-a tinut de agricultura. Acest tip de tehnician, cu expunere internationala si experienta interna, este inca greu de gasit in Romania.

Breslele au construit capitalismul, iar faptul ca Romania nu are bresle tari, asociatii puternice de profesionisti in orice sector - agronomie, medicina, media, constructii - se simte in calitatea serviciilor si moralitatea furnizorilor.

Numirea lui Ciolos a generat, ca si premiul Hertei Müller, articole pe spatii largi in marile ziare din Vest. Multi dintre ziaristii romani inca descopera, la 20 de ani de la Revolutie, ce este important in Romania citind ziarele de afara.

In acest timp, agenda locala este facuta in marile cotidiene si televiziuni de stiri de non-evenimente, adica de vesnicele declaratii ale politicienilor sau de stenograme cu surse indoielnice despre fapte rascoapte. Razboaie de trei zile care se uita in a patra zi.

Premiul Nobel, comisarul pentru agricultura - sunt evenimente despre care se va vorbi si peste trei, si peste cinci ani.

Marcarea despartirii de comunism prin premiul acordat Hertei Müller si recunoasterea Romaniei in Uniunea Europeana nu pot fi scufundate de nicio opinie a celor care privesc in continuare cu dubii catre Occident.

Sunt fapte care conteaza, care imprima traseul unei natiuni. Ca tot este astazi ziua ei.

Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF