Bancile si-au majorat cu 1,2 mld. € activele externe. Au dus banii eliberati de BNR peste hotare?

Autor: Ciprian Valentin Botea 06.12.2009

Surpriza in bilantul consolidat al bancilor: septembrie a adus o crestere de 1,2 mld. euro a activelor externe, facandu-i pe analisti sa banuiasca un "export" din valuta eliberata de BNR.



Activele externe ale bancilor comerciale au urcat in septembrie la nivelul record de 17,3 miliarde de lei (4,13 mld. euro), in crestere cu 43% comparativ cu luna august si de trei ori peste nivelul consemnat in aceeasi perioada a anului trecut, arata statisticile BNR.

In august, bancile detineau active externe de circa 12 miliarde de lei, cresterea de 5 miliarde de lei (circa 1,2 mld. euro) fiind similara cu valoarea estimata a rezervelor minime obligatorii (RMO) la pasivele in valuta eliberate de banca centrala la sfarsitul lunii august.

Cresterea puternica a activelor extrene ale bancilor comerciale ramane insa o surpriza pentru economisti. Acestia spun ca plasarea pe piata externa a banilor proveniti din reducerea rezervei minime obligatorii (RMO) la pasivele in valuta la sfarsitul lunii august sau externalizarea unei noi parti a creditelor catre bancile-mama sau catre vehicule financiare speciale ar putea explica in parte aceasta evolutie.

"O posibila explicatie ar fi reducerea rezervei minime obligatorii la pasivele in valuta de catre BNR. Este posibil ca banii eliberati de banca centrala sa fi fost plasati pe piata financiara externa", apreciaza Lucian Anghel, economistul-sef al BCR. Mai multi jucatori mari s-au plans ca autoritatile nu si-au indeplinit in totalitate angajamentul de a oferi variante de plasament pentru ca bancile sa tina banii pe piata locala, in loc sa-i plaseze in afara.

Consiliul de administratie al BNR a hotarat in sedinta din august reducerea RMO la pasivele in valuta ale bancilor de la 35% la 30%, decizie in urma careia au fost eliberate pe piata in jur de 1,2 miliarde de euro. Reducerea a fost aplicata incepand cu 24 august.

In noiembrie, BNR a decis sa reduca inca o data rezervele minime la pasivele in valuta, la 25%, de aceasta data scopul declarat fiind sustinerea deficitului bugetar, iar banii fiind absorbiti de Ministerul de Finante prin doua emisiuni de titluri de stat in valuta organizate luna trecuta.

Alti analisti apreciaza insa ca Finantele au atras de pe piata si o mare parte din cele circa 1,2 miliarde de euro eliberate de BNR la sfarsitul lui august, reducerea RMO nefiind in acest caz un impuls semnificativ pentru cresterea din luna urmatoare a activelor externe ale bancilor.

"Banii eliberati din rezerva au mers in cea mai mare parte la Ministerul de Finante. In plus, suma eliberata de banca centrala a fost prea mica pentru a sustine si nevoia de bani a finantelor si aceasta crestere a activelor externe", considera Catalina Molnar, economistul-sef al RBS Bank.

In schimb, ea nu exclude ca la aprecierea activelor externe ale bancilor sa fi contribuit intr-o oarecare masura transferul de credite catre bancile-mama. "Externalizarea creditelor depinde de politica fiecarei banci, dar e posibil ca o parte dintre acestea sa apeleze inca la astfel de actiuni", a comentat economistul-sef al RBS Bank.

In trecut, bancile isi externalizau creditele catre bancile-mama in incercarea de a evita masurile restrictive ale BNR privind creditele in valuta. In ultimul an, mai multe banci au apelat la externalizari, de preferinta pe vehicule speciale, fie pentru a face rost de lichiditati, fie pentru a-si curata bilanturile de credite cu probleme.

In acelasi timp, in primele noua luni din 2009 pasivele externe ale bancilor (in principal, depozite overnight si depozite la termen ale nerezidentilor) au scazut cu 4,4%, desi in septembrie au consemnat un avans lunar de circa un miliard de lei, pana la 99,5 miliarde de lei (23,8 mld. euro).

Daca excludem insa impactul cursului de schimb leu/euro - avand in vedere ca pasivele externe sunt in intregime in valuta -, scaderea consemnata in primele noua luni este de 8,8%.

Ecartul dintre activele si pasivele externe ale bancilor s-a restrans usor de la 97,2 mld. lei in decembrie anul trecut la 82,2 mld. lei la sfarsitul lui septembrie. Nivelul inca ridicat reflecta dependenta de finantarea venita de la bancile-mama.

Cat costa pentru BNR sustinerea leului?

Economistii ING Bank estimeaza ca in ultimele doua luni banca centrala a cheltuit circa 800 mil. euro pentru a sustine leul, interventiile pe piata ale BNR fiind explicatia principala a dealerilor pentru aprecierea din ultima perioada a monedei nationale. Euro a fost cotat vineri la 4,2062 lei, acesta fiind cel mai scazut nivel din ultimele doua luni. Interventiile BNR vin in conditiile in care un leu mai puternic va ajuta banca centrala sa se incadreze in tinta de inflatie stabilita, mai apreciaza analistii ING Bank.