Bucurestiul, un oras mai mult negru decat verde: Doar Sofia si Kievul polueaza mai mult decat capitala Romaniei
Din 30 de capitale europene studiate, Bucurestiul se situeaza pe
pozitia 28. Dar, potrivit lui James Watson, managing editor al
studiului "European Green City Index", "Bucurestiul nu putea
performa mai bine de atat pentru moment, si importante sunt
actinile de maine, nu cele de ieri."
Watson atrage atentia ca in top zece s-au clasat tocmai orasele
cele mai bogate din Europa (dupa PIB-ul per capita), orase care au
luat actiuni serioase pentru protectia mediului si eficienta
energetica. Cu alte cuvinte, chiar daca am fost inscrisi in studiu,
nu exista termeni reali de comparatie intre capitala Romaniei si
cele ale statelor din Vest si Nord Europene. "Bucurestiul si
Romania in general trebuie sa priveasca spre exemplele altor
capitale si state europene, pentru ca experienta si expertiza
altora poate fi foarte folositoare", indeamna acesta.
Performantele fiecarui oras participant au fost impartite in opt
capitole diferite: emisiile de CO2, energia, constructiile,
transportul, colectarea rezidurilor, calitatea apei si aerului, si
politicile de mediu existente.
Suntem ultimii cand vine vorba despre proiectele guvernamentale cu
referire directa la mediul inconjurator, si cel mai bine (locul 21)
ne clasam la capitolul constructii, unde Bucurestiul a fost prima
capitala est-europeana care a infiintat (in 2008) un Consiliu al
Cladirilor Verzi (RoGBC - Romania Green Building Council) care a
ridicat standardul de constructie pentru noile cladiri
ridicate.
Ne clasam pe locul 24 in ce priveste emisiile de dioxid de carbon,
la un nivel estimat la 5,2 tone/persoana pe an, dar studiul noteaza
in dreptul Bucurestiului doar 1,9 milioane de locuitori, adica doar
bucurestenii cu acte. Urcam un loc in clasament, pana pe pozitia
23, la capitolul energie, unde suntem obligati sa ne conformam la
normele europene privind eficienta energetica, si ne situam pe
locul 28 la transporturi si la managementul gunoiului rezidual (479
de Kg pe cap de locuitor - sub media celor 30 de orase, 511
Kg).
Rezultatele studiului "European Green City Index", efectuat de
Economist Intelligence Unit si sponsorizat de Siemens vin intr-un
an 2009 considerat a fi crucial pentru eforturile internationale
adresate stoparii schimbarilor meteorologice la nivel mondial.
Adoptand Planul de Actiune de la Bali, natiunile participante la
conferinta de atunci, in 2007, au fost de acord ca peste doi ani,
la Copenhaga, va fi ultima sansa pentru semnarea unui acord inainte
de expirarea Protocolului de la Kyoto, in 2012.
Astazi, si pentru urmatoarele doua saptamani, liderii mondiali vor
incerca sa ajunga la un acord privind noile norme de poluare
agreate la nivel international, iar principala tema de discutie de
la Copenhaga, devenita intre timp "Hopenhaga" (de la "hope", care
inseamna speranta), este stabilirea unor noi tinte internationale
pentru emisiile de dioxid de carbon ale fiecarui stat in
parte.
"Timpul a expirat. S-a terminat cu vorbaria si e timpul pentru
decizii", spune primarul orasului gazda, Ritt Bjerregaard, la
inaugurarea Conferintei de Mediu de la Copenhaga. Capitala
Danemarcei este prima clasata in studiul "European Green City
Index", si nu este nicio intamplare ca summit-ul Cop 15 are loc tot
aici, intr-un oras in care opt din zece oameni merg la serviciu cu
bicicleta, sau care in 2025 isi va satisface 20% din necesarul de
energie din surse alternative, in principal prin parcuri
eoliene.
Dar nici macar Copenhaga, sau Stocholm sau Oslo, urmatoarele
clasate in topul celor mai verzi capitale europene, nu pot fi un
exemplu general de urmat, pentru ca, asa cum explica chiar
Bjerregaard, femeia care conduce Copenhaga, resursele financiare si
mai ales sursele naturale de care beneficiaza unele state nu pot fi
reproduse in alta parte a globului. "Probabil ca Romania nu poate
construi parcurile eoliene din Danemarca, dar poate paria pe
energia solara sau hidro. Important este sa existe o strategie de
dezvoltare pe tremen lung, pentru ca, asa cum am demonstrat noi,
solutii exista", conchide Bjerregaard, venita la conferinta de
presa pe bicicleta.
Principalele probleme de pe ordinea de zi, asa cum le pune chiar
seful UE pe probleme de clima, Yvo de Boer, sunt patru la numar:
prima - cat de dispuse sunt tarile industrializate sa reduca
emisiile de dioxid de carbon; a doua - cat de dispuse sunt tarile
aflate in dezvoltare, ca India si China, sa limiteze emisiile de
dioxid de carbon; a treia - ce ajutor finaciar trebuie sa primeasca
tarile aflate in dezvoltare, si aici intra si Romania, pentru a se
angaja in acest efort comun; si patru, cum pot fi manageriati banii
acestia? Probleme complexe care vor trebui sa-si gaseasca raspunsul
la Copenhaga.
Temere generala de la Copenhaga este ca si anul acesta vom avea
vorbe si nu fapte. In primul rand pentru ca niciuna dintre tarile
Uniunii Europene (UE) nu si-au indeplinit vreodata promisiunile de
a-si reduce emisiile de carbon in atmosfera. Si asta in ultimii 20
de ani. Deci niciuna dintre tarile respective, in afara poate de
statele nordice, nu are cu ce sa vina la masa de negocieri, in
afara unei liste de promisiuni nerespectate.
Deocamdata, tot ce poate face UE e sa-si ceara scuze in fata
Statelor Unite (care si-au redus emisiile de CO2 cu 3%) si Chinei
(care e inca o tara aflata in dezvoltare), si sa promita, din nou,
ca va incerca sa faca mai bine. Si aici e marea problema a COP 15:
tarile care au esuat lamentabil in a-si indeplini promisiunile se
pregatesc sa tina prelegeri statelor care au refuzat in trecut sa
semneze un tratat ale carui angajamente nu puteau fi respectate.
Asa ca din nou, pare a fi vremea promisiunilor.
Cele mai verzi orase din Europa
(Bucurestiul s-a clasat pe locul 28, inaintea Sofiei si
Kievului)
Copenhaga
Stocholm
Oslo
Viena
Amsterdam
Zurich
Helsinki
Berlin
Bruxell
Paris
Sursa: Economist Intelligence Unit