PREVIEW/ Un proiect pentru Bucuresti: Mântuleasa
Autor:
Majuru Adrian Aurel
10.12.2009
Bucurestiul poate fi vindecat,
ameliorat, ajutat, iar acest ajutor nu poate veni decât din partea
celor care-l cunosc, iubesc, locuiesc pur si simplu. O astfel de
mâna intinsa orasului s-a finalizat in ziua de 4 decembrie la
Centrul Cultural al Sectorului 2, gazde fiind primarul Neculai
Ontanu si directoarea Centrului, doamna Ruxandra
Garofeanu.
Cu acest prilej au fost
prezentate publicului interesat, dar si publicului in general,
propuneri si solutii ample pentru revitalizarea cartierului
Mântuleasa. Primarul Sectorului 2 a afirmat, de altfel, ca acest
proiect este "un model fantastic, care merita multiplicat".
Oricum,
e pentru prima oara in România când un proiect cultural are
propuneri de salvare si reabilitare a unui sit urban, fundamentate
pe o solutie documentata.
Proiectul a fost prezentat, in
afara echipei de proiect, si de personalitati ale societatii civile
precum Sorin Alexandrescu, nepot dupa mama cu Mircea Eliade,
profesor de literatura universala la Centrul de Excelenta pentru
Studii Doctorale a Universitatii Bucuresti; Toader Paleologu,
ministrul Culturii si Cultelor; Gheorghe Patrascu, arhitectul-sef
al Capitralei; Bogdan Pârvanu, arhitectul-sef al Primariei
Sectorului 2. Dinspre public au fost interpelari din partea
arhitectilor Gheorghe Leahu si Geo Serban.
Ce propune proiectul de
reabilitare a cartierului Mântuleasa?
Mântuleasa, studiu de geografie
mitica bucuresteana
Grupul de initiatiava.
Proiectul este o initiativa a Fundatiei Pro Patrimonio care a
coagulat in jurul temei parteneri si specialisti cu expertize
interdisciplinare. El a fost finantat de catre Uniunea Arhitectilor
din România, prin fondul Taxa Timbrului de Arhitectura si
beneficiaza de sprijin si co-finantari din partea Fundatiei Pro
Patrimonio, a Primariei Sectorului II si a TVR2.
Fundatia Pro Patrimonio
este initiatorul Proiectului Mântuleasa, studiu de geografie
mitica bucuresteana. Echipa care l-a elaborat a fost alcatuita
din: Maria Berza, coordonator proiect, Mioara Lujanschi, dr. Adrian
Majuru, drd. Andreea Rasuceanu, drd. Adriana Scripcariu. Realizare
grafica: arh. Catalin Ilinca. Colaboratori voluntari: arh. Marina
Echeriu, Mariuca Vulcanescu, drd. George Zamfir.
Argument. Obiectivul
principal al proiectului este constientizarea publica in rândul
comunitatilor locale si publicului larg in ceea ce priveste
distrugerile iremediabile ale patrimoniului bucurestean si
initierea unor programe de reabilitare, punere in valoare si
dezvoltare durabila bazate pe valorile culturale, arhitectura,
istoria si identitatatea unor cartiere reprezentative.
Distrugerile si mutilarile
iremediabile, fie ale cladirilor de patrimoniu, fie ale celor care
fac parte din zonele de arhitectura protejata, datorate
"promotorilor" imobiliari, carentelor legislative, gresitei sau
cinicei interpretari a dezvoltarii, pasivitatii - in cel mai bun
caz - atât a autoritatilor, cât si a societatii civile, au atins in
ultima vreme un nivel critic. Acestea pot afecta in scurta vreme,
in mod iresponsabil, una din caile cele mai sigure si mai pretioase
de dezvoltare durabila a României, in conformitate cu strategiile
Uniunii Europene, pe lânga faptul ca vor dispare pentru totdeauna
unele dintre cele mai temeinice componente ale mostenirii sale
multiculturale.
In ceea ce priveste Bucurestiul,
putine mai sunt locurile scapate de urgia timpului si inca
insufletite de farmecul vremurilor de altadata. Spatiul al carui
studiu il propunem este deopotriva interesant ca esantion
urbanistic cu valoare stiintifica pentru influentele din
arhitectura bucuresteana, pentru antropologia urbana, istoria
mentalitatilor si, nu in ultimul rând, pentru operele literare care
i-au fost dedicate.
Memoria
locului
Strada Mantuleasa este mai mult
decat o strada. Este un spatiu variabil creat de o memorie
colectiva care incepe sa devina amnezica. O mitologie
bucuresteana ramasa in adormire, cum ar spune Mircea Eliade.
Traseul mitic din proza scurta eliadesca se confunda cu un labirint
citadin ce reuneste strazile Mântuleasa, Popa Soare, Romulus,
Negustori si alte câteva din jur, pâna la Pache
Protopopescu.
Disparitia neasteptata a unor
cladiri cu urias potential istoric, ilustrative pentru stilul
arhitectural de sfârsit de secol XIX, inceput de secol XX, ii
priveaza pe cercetatori (arhitecti, istorici, literati etc), dar si
pe locuitorii Bucurestiului, de un exercitiu esential pentru
cunoasterea identitatii bucurestene. Revitalizarea acestui spatiu,
restituirea lui unui circuit cultural si familiarizarea publicului
specialist sau nu cu valorile urbane ar insemna un prim pas in
procesul de conservare a specificului unei zone-cheie, ilustrative
pentru evolutia culturii si istoriei urbane.
Punerea in naratiune literara si
totodata construirea unui proiect devin demersuri prin care se
propune salvarea unui spatiu cu o puternica identitate in
constiinta unei comunitati. Putem vorbi de fapt de dorinta de a
revitaliza o zona istorica atat prin reabilitarea si readucerea in
atentia publica a arhitecturii specifice cat si prin geografia
mitica a spatiului locuit.
Un model il gasim chiar in
efortul depus de Mircea Eliade de a pune pe harta memoriei
personale si colective a acestui loc mitic devenit un reper
arhietipal. Sa ne amintim ce scrie Eliade despre mansarda sa din
str Melodiei, in romanul autobiografic Gaudeamus,sub
presiunea unei puternice stari emotionala si
premonitionale:
"Eu plec, iar mansarda mea se
va narui. In locul casei batrane, alta casa -inalta si cenusie - se
va inalta. Intorcandu-ma, nu-mi voi mai recunoaste strada,
copilaria, adolescenta. Povara amintirilor piere, odata cu
mansarda.
Peste timp, in Memorii
(1907-1960), Eliade scrie: Din dorinta mea de a putea consuma
definitiv trecutul si de a ma putea apara de prezent, anticipam
chiar evenimentul care mi se parea un adevarat sacrilegiu. Caci nu
ma puteam inchipui la Bucuresti, fara mansarda mea din Strada
Melodiei. Stiam ca voi lipsi din tara multi ani, dar eram sigur ca
voi regasi la intoarcere mansarda in care crescusem, in care se
implinise misterioasa metamorfoza.."
Ceea ce anticipase in 1928, in
romanul de tinerete Gaudeamus, urma sa se intample in 1935.
Casa veche cu mansarda este demolata si pe locul ei s-a ridicat o
alta cladire. Eliade se intoarce adesea, pe o perioada lunga de
timp (din 1928 pana in 1967), la acest loc magic asociat cu
perioada copilariei si adolescentei. Este un fel de a reveni acasa.
Eliade scrie nuvela Pe strada Mantuleasa in doua etape, in
1955 si in 1967. Povestea se intampla in 1945 si se intoarce in
timp acoperind evenimente care incep in 1915. Este mai mult ca
sigur ca Eliade nu mai avea cum sa cunoasca schimbarile produse in
timp, de aceea creeaza o topografie care combina imaginatia cu
realitatea. Bucurestiul din Pe strada Mantuleasa, desi legendar,
este mai "adevarat"decat orasul pe care l-am traversat eu, pentru
ultima oara, in august 1942. (M.E. Jurnal, vol.1)
Metodologia de
lucru
Proiectul s-a desfasurat pe o
perioada de 6 luni si a avut ca metodologie de lucru o combinare
intre cercetarea de arhiva si cercetarea de teren bazata pe
interviuri si fotografierea obiectivelor in situ. O componenta
speciala a fost data de atenta cercetare a scrierilor lui Mircea
Eliade (proza si memorialistica). Aceasta a fost completata si cu
alte surse literare care au ca tema zona urbana cercetata.
Suplimentar, o analiza swot a fundamentat o analiza strategica prin
care au fost identificate elementele necesare dezvoltarii unui plan
de comunicare si a unui plan de management integrat.
Proiectul a beneficiat de o buna
colaborare cu media scrisa si cea vizuala. Au fost publicate
interviuri in Observatorul Cultural. Au fost realizate doua
filme documentare de TVR 2 (dintre care unul pentru TVR
international) referitoare la proiect si rolul sau de model de
dezvoltare pornind de la intensele sale date
multiculturale.
La finalul proiectului se va
lansa o brosura, ce va contine un rezumat al proiectului, cu
material ilustrativ si traseul cultural propus.
Activitati si
rezultate
Cercetare (teren, surse literare
si arhive)
Echipa de specialisti angajata
in cadrul acestui proiect a realizat doua tipuri de
cercetari.
Un studiu istoric si
antropologic intitulat: Mantuleasa, de la periferie medievala la
habitat cosmopolit
Acest studiu, care poate fi
cercetat in extenso pe pagina de web a proiectului (www.
bucurestiivechisinoi.ro), a fost realizat prin colaborarea urmatorilor
specialisti: dr.Adrian Majuru, drd.Adriana Scripcariu si drd.
Andreea Rasuceanu. Studiul este o reconstituire istorica si
culturala a Cartierului Mântuleasa ca unul dintre segmentele
vechi-rezidentiale ale Bucurestilor, cu o puternica structura
multiculturala, inca de la inceputul secolului XX. Principalul
obiectiv al acestui studiu este acela de a sensibiliza opinia
publica dar si factorii decidenti fata de solutiile de regenerare
urbana, care ar putea fi articulate in spatiul amintit. Aceste
solutii sunt construite pe un esafodaj istoric si uman
deopotriva.
O atentiei deosebita este
acordata extinderii orasului catre zona Mântulesei incluzând aici
si povestea mahalalei Mântuleasa. Sunt aduse detalii de istorie
umana privind cazuistica locuirii, tipologiile demografice, etnice
si profesionale din epoca moderna, când zona Mântuleasa a devenit
suburbie oraseneasca. Concluziile finale propun dezvoltari alaturi
de concluziile demersului istoric si antropologic si posibile
alternative de rentabilizare culturala, restaurare arhitectonica si
valorizare urbana a vechiului cartier, astfel incât sa reprezinte
un punct de plecare si pentru alte fragmente vechi-urbane aflate in
asteptarea unui proiect.
· Un sondaj adresat
locuitorilor
S-a realizat o ancheta
sociologica (de catre drd. George Zamfir, participant voluntar la
elaborarea proiectului) in rândul locuitorilor zonei - proprietari
de imobile, chiriasi, proprietari sau administratori de mici
afaceri de cartier (magazine, cafenele, pravalii, restaurante). In
interviurile luate pe teren, s-a raspuns la doua intrebari: Ce ati
dori sa se schimbe? Si: Care este relatia cu primaria si opinia
despre ONG-uri? Cand se refera la schimbare, locuitorii se refera
pe de-o parte la zona construita, pe care o vad schimbata intr-o
destul de mica masura. Cei mai multi mentioneaza disparitia scolii
Mantuleasa si traficul crescut de masini, ce a adus aglomeratie,
poluare fonica si sonora.
In ceea ce priveste comunitatea,
lucrurile s-au schimbat foarte mult, mai ales dupa anii a90,
caracterizati mai cu seama de o racire in relatiile cu vecinii,
acompaniata de neincredere. Exista un grad foarte scazut de
coeziune intre locuitorii acestui cartier, care cu greu pot fi
definiti ca alcatuind o comunitate in acest caz. Locuitorii par a
fi destul de mandri ca locuiesc pe strada Mantuleasa, in primul
rand pentru ca este considerata o zona frumoasa ce inca pastreaza
un farmec al Bucurestiului de altadata.
Majoritatea celor intervievati
sunt nemultumiti de serviciile prestate de Primarie. Cei mai multi
au ilustrat aceasta impresie cu episoade in care au avut nevoie de
serviciile primariei. Totusi, este greu de stabilit daca
intr-adevar locuitorii sunt foarte reticenti fata de interventiile
Primariei pe strada Mantuleasa, este foarte posibil sa fie doar o
reactie reflexa asupra autoritatilor in general.
O colaborare intre ONG-uri si
autoritatile locale este considerata cea mai benefica pentru
comunitate. O alaturare a ONG-urilor si Primariei intr-o actiune
le-ar acorda si unora si celorlalti credibilitatea si forta de
actiune de care au nevoie.
· Propunerea unor
trasee culturale ale zonei
Echipa de cercetatori a
identificat posibile trasee culturale in zonei Mantuleasa. In
romanul sau, Pe strada Mântuleasa, Mircea Eliade propune o
istorie fictiva a cartierului in discutie, imaginând un traseu
mitic parcurs de personajele sale in cautarea unor misterioase
semne. Eroii sai parcurg zona Mântuleasa, Popa Soare, pâna spre Bd.
Pache Protopopescu si Foisorul de Foc, prilej pentru recrearea unei
istorii mitice, ideale, a cartierului Mântuleasa. Universurile
paralele create si definite ca atare de Eliade, impreuna cu o
experienta diferita a timpului si a spatiului, constituie, pentru
un proiect model, o tesatura ideala de recuperare culturala, de
aducere "din adâncuri" a memoriei, gesturilor, trairilor,
comportamentelor aparent uitate. Ele ingaduie o privire noua asupra
vizibilului pe cale de a fi lasat sa piara, neglijat, distrus,
dispretuit. Ele obliga la o alta atitudine, de ocrotire si respect,
la o alta constructie. Cum ar putea fi altfel, sub privirile lui
Mircea Eliade, Mircea Vulcanescu si Petre tutea?
In acest stadiu si cu aceasta
stare de spirit s-au punctat coordonatele urbane si elementele
generale care vor crea un traseu pe baza cunostintelor
cercetatorilor si a criteriilor de care trebuie sa se tina cont in
alegerea acestuia. Traseul ales, care va fi prezent pe site-ul
proiectului, va strabate str. Mântuleasa, pornind de la biserica
Mântuleasa si, in stânga ei, statuia lui Mircea Eliade, inaugurata
in aprilie 2009 (eveniment cu prilejul caruia a luat nastere ideea
proiectului), va marca locul unde se va afla un centru permanent de
informare in legatura cu evolutia proiectului, pentru care exista
acordul proprietarilor (cafeneaua Hobby Cafe, situata intr-un
imobil vechi, la intersectia dintre Str. Mântuleasa si Str.
Negustori), va continua pe str. Mântuleasa, str. Romulus (casa
Simion Georgescu si alte câteva cladiri reprezentative), str. Popa
Soare (casa Mircea Vulcanescu, biserica Popa Soare si statuia lui
Petre Tutea), cu extensii in Piata Sf. Stefan (statuia lui Mircea
Vulcanescu, recent inaugurata), str. Sfintilor (locuinta lui Mircea
Eliade - putându-se astfel crea un traseu secundar, anume drumul
parcurs de Eliade intre locuinta lui si scoala Mântuleasa, demolata
cu salbaticie in anii 2006, str. Paleologu (unde a locuit Panait
Istrati).
Un monument cu o istorie
interesanta, dar si cu inedite elemente de arhitectura si pictura
murala, il constituie biserica Mântuleasa, ctitorie a acelorasi
boieri Manta. Istoria bisericii, ridicata in secolul al XVIII-lea,
a atras atentia unor ilustri cercetatori si filologi, precum
Nicolae Iorga. Alte puncte de interes le constituie anumite imobile
cu o istorie fascinanta, dar totodata si adevarate mostre vii ale
arhitecturii de secol XIX - cum se intâmpla cu casa Simion
Georgescu, aflata la intersectia strazii Mântuleasa cu Romulus, in
prezent nelocuita.
Prezentarea unui plan de
reabilitare integrata
Echipa proiectului si-a propus
sa elaboreze o propunere de schita de plan de reabilitare integrata
care sa contina elemente de metodologie necesare atragerii
fondurilor europene necesare conservarii si valorificarii
potentialului acestei zone istorice. Abordarea integrata are scopul
de a eficientiza politicile sectoriale in sensul apropierii
acestora specificitatii sistemelor locale: proiectele integrate
constituie instrumentul principal pentru realizarea unei astfel de
abordari programatice.
In cadrul politicilor europene,
conservarea si dezvoltarea integrata a patrimoniului reprezinta
fundamentarea prioritatilor in interventia urbana prin: asigurarea
dezvoltarii urbanistice controlate; punerea in valoare a
patrimoniului ; pastrarea traditiilor, sustinerea dezvoltarii si a
valorificarii mestesugurilor ca elemente cheie ale identitatii
culturale comune.
Implementarea acestor masuri
este sarcina autoritatilor centrale si locale in parteneriat cu
organizatiile non-guvernamentale care sprijina dezvoltarea durabila
prin cultura. Desi autoritatile centrale si locale au
responsabilitatea principala in implementarea masurilor de
dezvoltare integrata a patrimoniului, prin politicile si
recomandarile Comisiei Europene, sunt preferate actiunile
parteneriale in realizarea acestor obiective. Abordarea
participativa (PPP: parteneriat public - privat) este unul dintre
pricipiile de baza ale Uniunii Europene in utilizarea fondurilor
structurale. Abordarea participativa duce la dezvoltarea unor
abordari integrate. Este vorba, pe scurt, despre identificarea unei
"idei centrale" de dezvoltare impartasita de catre actorii diferiti
din teritoriu. Astfel, initiatorii PIT vor trebui sa demonstreze
prioritatea tematicii, a subiectului sau a resursei identificate,
in cadrul interventiei. Trebuie elaborat un plan de management
care, prin identificarea valorilor culturale, garanteaza protectia
acestora aplicând metode si instrumente legale, administrative,
financiare si tehnice si prevazând actiuni strategice si specifice
adecvate. Redactarea unui plan de management integrat serveste la
definirea, extinderea, actualizarea si coordonarea programelor de
management deja existente. Planul de management integrat incepe
printr-o analiza a starii prezente a managementului sitului,
identificând criteriile si stadiul de dezvoltare al managementului,
identifica obiectivele care au fost implinite si propune noi
strategii pe termen lung si mediu precum si planul de actiuni
corespunzator acestora.
In faza pregatitoare sunt
identificati toti actorii (institutii, organizatii sau persoane)
care au competente si interese legate de sit, precum si toate
instrumentele de natura administrativa, tehnica, legislativa,
financiara sau de comunicare care sunt deja existente sau pot fi
implicate in managementul sitului.
Diseminare: Atelier de
consultare
Rezultatele proiectului vor fi
diseminate si supuse consultarii in cadrul unui atelier dedicat
temei de cercetare. Acest atelier va fi gazduit de Primariei
sectorului 2. Printre participanti sunt invitati reprezentanti ai
Uniunea Arhitectilor din Romania, ai Ordinului Arhitectilor din
Romania dar si ai Ministerului Culturii, Cultelor si Patrimoniului
National. Se va solicita de asemenea sprijinul si cooperarea
Universitatii de Arhitectura din Bucuresti si Centrului de
Excelenta in Studiul Imaginii, Universitatea
Bucuresti.
Studiile asupra zonei Mântuleasa
ar putea intruni interesul istoricilor, arhitectilor, filologilor,
scriitorilor si a tuturor celor interesati de folclorul urban.
Cercetarea are ca rezultat restituirea si conservarea trasaturilor
generice ale acestui spatiu reprezentativ pentru zona rezidentiala
negustoreasca (promotoare a noilor influente venite din Occident si
totodata legate de spatiul traditional balcanic), intens
multiculturala, dar si reintegrarea sa intr-un circuit cultural
care sa-l reinsufleteasca si sa-l readuca in atentia locuitorilor
Capitalei. Respectarea identitatii unui spatiu, asumarea datelor
sale culturale precum si revalorificarea sa ar implini visul lui
Mircea Eliade de a scrie o geografie mitica a Bucurestiului care sa
ii conserve totodata specificul.