PREVIEW/ Un proiect pentru Bucuresti: Mântuleasa

Autor: Majuru Adrian Aurel 10.12.2009
Bucurestiul poate fi vindecat, ameliorat, ajutat, iar acest ajutor nu poate veni decât din partea celor care-l cunosc, iubesc, locuiesc pur si simplu. O astfel de mâna intinsa orasului s-a finalizat in ziua de 4 decembrie la Centrul Cultural al Sectorului 2, gazde fiind primarul Neculai Ontanu si directoarea Centrului, doamna Ruxandra Garofeanu.
Cu acest prilej au fost prezentate publicului interesat, dar si publicului in general, propuneri si solutii ample pentru revitalizarea cartierului Mântuleasa. Primarul Sectorului 2 a afirmat, de altfel, ca acest proiect este "un model fantastic, care merita multiplicat". Oricum, e pentru prima oara in România când un proiect cultural are propuneri de salvare si reabilitare a unui sit urban, fundamentate pe o solutie documentata.
Proiectul a fost prezentat, in afara echipei de proiect, si de personalitati ale societatii civile precum Sorin Alexandrescu, nepot dupa mama cu Mircea Eliade, profesor de literatura universala la Centrul de Excelenta pentru Studii Doctorale a Universitatii Bucuresti; Toader Paleologu, ministrul Culturii si Cultelor; Gheorghe Patrascu, arhitectul-sef al Capitralei; Bogdan Pârvanu, arhitectul-sef al Primariei Sectorului 2. Dinspre public au fost interpelari din partea arhitectilor Gheorghe Leahu si Geo Serban.
Ce propune proiectul de reabilitare a cartierului Mântuleasa?
Mântuleasa, studiu de geografie mitica bucuresteana
Grupul de initiatiava. Proiectul este o initiativa a Fundatiei Pro Patrimonio care a coagulat in jurul temei parteneri si specialisti cu expertize interdisciplinare. El a fost finantat de catre Uniunea Arhitectilor din România, prin fondul Taxa Timbrului de Arhitectura si beneficiaza de sprijin si co-finantari din partea Fundatiei Pro Patrimonio, a Primariei Sectorului II si a TVR2.
Fundatia Pro Patrimonio este initiatorul Proiectului Mântuleasa, studiu de geografie mitica bucuresteana. Echipa care l-a elaborat a fost alcatuita din: Maria Berza, coordonator proiect, Mioara Lujanschi, dr. Adrian Majuru, drd. Andreea Rasuceanu, drd. Adriana Scripcariu. Realizare grafica: arh. Catalin Ilinca. Colaboratori voluntari: arh. Marina Echeriu, Mariuca Vulcanescu, drd. George Zamfir.
Argument. Obiectivul principal al proiectului este constientizarea publica in rândul comunitatilor locale si publicului larg in ceea ce priveste distrugerile iremediabile ale patrimoniului bucurestean si initierea unor programe de reabilitare, punere in valoare si dezvoltare durabila bazate pe valorile culturale, arhitectura, istoria si identitatatea unor cartiere reprezentative.
Distrugerile si mutilarile iremediabile, fie ale cladirilor de patrimoniu, fie ale celor care fac parte din zonele de arhitectura protejata, datorate "promotorilor" imobiliari, carentelor legislative, gresitei sau cinicei interpretari a dezvoltarii, pasivitatii - in cel mai bun caz - atât a autoritatilor, cât si a societatii civile, au atins in ultima vreme un nivel critic. Acestea pot afecta in scurta vreme, in mod iresponsabil, una din caile cele mai sigure si mai pretioase de dezvoltare durabila a României, in conformitate cu strategiile Uniunii Europene, pe lânga faptul ca vor dispare pentru totdeauna unele dintre cele mai temeinice componente ale mostenirii sale multiculturale.
In ceea ce priveste Bucurestiul, putine mai sunt locurile scapate de urgia timpului si inca insufletite de farmecul vremurilor de altadata. Spatiul al carui studiu il propunem este deopotriva interesant ca esantion urbanistic cu valoare stiintifica pentru influentele din arhitectura bucuresteana, pentru antropologia urbana, istoria mentalitatilor si, nu in ultimul rând, pentru operele literare care i-au fost dedicate.
Memoria locului
Strada Mantuleasa este mai mult decat o strada. Este un spatiu variabil creat de o memorie colectiva care incepe sa devina amnezica. O mitologie bucuresteana ramasa in adormire, cum ar spune Mircea Eliade. Traseul mitic din proza scurta eliadesca se confunda cu un labirint citadin ce reuneste strazile Mântuleasa, Popa Soare, Romulus, Negustori si alte câteva din jur, pâna la Pache Protopopescu.
Disparitia neasteptata a unor cladiri cu urias potential istoric, ilustrative pentru stilul arhitectural de sfârsit de secol XIX, inceput de secol XX, ii priveaza pe cercetatori (arhitecti, istorici, literati etc), dar si pe locuitorii Bucurestiului, de un exercitiu esential pentru cunoasterea identitatii bucurestene. Revitalizarea acestui spatiu, restituirea lui unui circuit cultural si familiarizarea publicului specialist sau nu cu valorile urbane ar insemna un prim pas in procesul de conservare a specificului unei zone-cheie, ilustrative pentru evolutia culturii si istoriei urbane.
Punerea in naratiune literara si totodata construirea unui proiect devin demersuri prin care se propune salvarea unui spatiu cu o puternica identitate in constiinta unei comunitati. Putem vorbi de fapt de dorinta de a revitaliza o zona istorica atat prin reabilitarea si readucerea in atentia publica a arhitecturii specifice cat si prin geografia mitica a spatiului locuit.
Un model il gasim chiar in efortul depus de Mircea Eliade de a pune pe harta memoriei personale si colective a acestui loc mitic devenit un reper arhietipal. Sa ne amintim ce scrie Eliade despre mansarda sa din str Melodiei, in romanul autobiografic Gaudeamus,sub presiunea unei puternice stari emotionala si premonitionale:
"Eu plec, iar mansarda mea se va narui. In locul casei batrane, alta casa -inalta si cenusie - se va inalta. Intorcandu-ma, nu-mi voi mai recunoaste strada, copilaria, adolescenta. Povara amintirilor piere, odata cu mansarda.
Peste timp, in Memorii (1907-1960), Eliade scrie: Din dorinta mea de a putea consuma definitiv trecutul si de a ma putea apara de prezent, anticipam chiar evenimentul care mi se parea un adevarat sacrilegiu. Caci nu ma puteam inchipui la Bucuresti, fara mansarda mea din Strada Melodiei. Stiam ca voi lipsi din tara multi ani, dar eram sigur ca voi regasi la intoarcere mansarda in care crescusem, in care se implinise misterioasa metamorfoza.."
Ceea ce anticipase in 1928, in romanul de tinerete Gaudeamus, urma sa se intample in 1935. Casa veche cu mansarda este demolata si pe locul ei s-a ridicat o alta cladire. Eliade se intoarce adesea, pe o perioada lunga de timp (din 1928 pana in 1967), la acest loc magic asociat cu perioada copilariei si adolescentei. Este un fel de a reveni acasa. Eliade scrie nuvela Pe strada Mantuleasa in doua etape, in 1955 si in 1967. Povestea se intampla in 1945 si se intoarce in timp acoperind evenimente care incep in 1915. Este mai mult ca sigur ca Eliade nu mai avea cum sa cunoasca schimbarile produse in timp, de aceea creeaza o topografie care combina imaginatia cu realitatea. Bucurestiul din Pe strada Mantuleasa, desi legendar, este mai "adevarat"decat orasul pe care l-am traversat eu, pentru ultima oara, in august 1942. (M.E. Jurnal, vol.1)

Metodologia de lucru
Proiectul s-a desfasurat pe o perioada de 6 luni si a avut ca metodologie de lucru o combinare intre cercetarea de arhiva si cercetarea de teren bazata pe interviuri si fotografierea obiectivelor in situ. O componenta speciala a fost data de atenta cercetare a scrierilor lui Mircea Eliade (proza si memorialistica). Aceasta a fost completata si cu alte surse literare care au ca tema zona urbana cercetata. Suplimentar, o analiza swot a fundamentat o analiza strategica prin care au fost identificate elementele necesare dezvoltarii unui plan de comunicare si a unui plan de management integrat.
Proiectul a beneficiat de o buna colaborare cu media scrisa si cea vizuala. Au fost publicate interviuri in Observatorul Cultural. Au fost realizate doua filme documentare de TVR 2 (dintre care unul pentru TVR international) referitoare la proiect si rolul sau de model de dezvoltare pornind de la intensele sale date multiculturale.
La finalul proiectului se va lansa o brosura, ce va contine un rezumat al proiectului, cu material ilustrativ si traseul cultural propus.

Activitati si rezultate
Cercetare (teren, surse literare si arhive)
Echipa de specialisti angajata in cadrul acestui proiect a realizat doua tipuri de cercetari.
Un studiu istoric si antropologic intitulat: Mantuleasa, de la periferie medievala la habitat cosmopolit
Acest studiu, care poate fi cercetat in extenso pe pagina de web a proiectului (www. bucurestiivechisinoi.ro), a fost realizat prin colaborarea urmatorilor specialisti: dr.Adrian Majuru, drd.Adriana Scripcariu si drd. Andreea Rasuceanu. Studiul este o reconstituire istorica si culturala a Cartierului Mântuleasa ca unul dintre segmentele vechi-rezidentiale ale Bucurestilor, cu o puternica structura multiculturala, inca de la inceputul secolului XX. Principalul obiectiv al acestui studiu este acela de a sensibiliza opinia publica dar si factorii decidenti fata de solutiile de regenerare urbana, care ar putea fi articulate in spatiul amintit. Aceste solutii sunt construite pe un esafodaj istoric si uman deopotriva.
O atentiei deosebita este acordata extinderii orasului catre zona Mântulesei incluzând aici si povestea mahalalei Mântuleasa. Sunt aduse detalii de istorie umana privind cazuistica locuirii, tipologiile demografice, etnice si profesionale din epoca moderna, când zona Mântuleasa a devenit suburbie oraseneasca. Concluziile finale propun dezvoltari alaturi de concluziile demersului istoric si antropologic si posibile alternative de rentabilizare culturala, restaurare arhitectonica si valorizare urbana a vechiului cartier, astfel incât sa reprezinte un punct de plecare si pentru alte fragmente vechi-urbane aflate in asteptarea unui proiect.
· Un sondaj adresat locuitorilor
S-a realizat o ancheta sociologica (de catre drd. George Zamfir, participant voluntar la elaborarea proiectului) in rândul locuitorilor zonei - proprietari de imobile, chiriasi, proprietari sau administratori de mici afaceri de cartier (magazine, cafenele, pravalii, restaurante). In interviurile luate pe teren, s-a raspuns la doua intrebari: Ce ati dori sa se schimbe? Si: Care este relatia cu primaria si opinia despre ONG-uri? Cand se refera la schimbare, locuitorii se refera pe de-o parte la zona construita, pe care o vad schimbata intr-o destul de mica masura. Cei mai multi mentioneaza disparitia scolii Mantuleasa si traficul crescut de masini, ce a adus aglomeratie, poluare fonica si sonora.
In ceea ce priveste comunitatea, lucrurile s-au schimbat foarte mult, mai ales dupa anii a90, caracterizati mai cu seama de o racire in relatiile cu vecinii, acompaniata de neincredere. Exista un grad foarte scazut de coeziune intre locuitorii acestui cartier, care cu greu pot fi definiti ca alcatuind o comunitate in acest caz. Locuitorii par a fi destul de mandri ca locuiesc pe strada Mantuleasa, in primul rand pentru ca este considerata o zona frumoasa ce inca pastreaza un farmec al Bucurestiului de altadata.
Majoritatea celor intervievati sunt nemultumiti de serviciile prestate de Primarie. Cei mai multi au ilustrat aceasta impresie cu episoade in care au avut nevoie de serviciile primariei. Totusi, este greu de stabilit daca intr-adevar locuitorii sunt foarte reticenti fata de interventiile Primariei pe strada Mantuleasa, este foarte posibil sa fie doar o reactie reflexa asupra autoritatilor in general.
O colaborare intre ONG-uri si autoritatile locale este considerata cea mai benefica pentru comunitate. O alaturare a ONG-urilor si Primariei intr-o actiune le-ar acorda si unora si celorlalti credibilitatea si forta de actiune de care au nevoie.
· Propunerea unor trasee culturale ale zonei
Echipa de cercetatori a identificat posibile trasee culturale in zonei Mantuleasa. In romanul sau, Pe strada Mântuleasa, Mircea Eliade propune o istorie fictiva a cartierului in discutie, imaginând un traseu mitic parcurs de personajele sale in cautarea unor misterioase semne. Eroii sai parcurg zona Mântuleasa, Popa Soare, pâna spre Bd. Pache Protopopescu si Foisorul de Foc, prilej pentru recrearea unei istorii mitice, ideale, a cartierului Mântuleasa. Universurile paralele create si definite ca atare de Eliade, impreuna cu o experienta diferita a timpului si a spatiului, constituie, pentru un proiect model, o tesatura ideala de recuperare culturala, de aducere "din adâncuri" a memoriei, gesturilor, trairilor, comportamentelor aparent uitate. Ele ingaduie o privire noua asupra vizibilului pe cale de a fi lasat sa piara, neglijat, distrus, dispretuit. Ele obliga la o alta atitudine, de ocrotire si respect, la o alta constructie. Cum ar putea fi altfel, sub privirile lui Mircea Eliade, Mircea Vulcanescu si Petre tutea?
In acest stadiu si cu aceasta stare de spirit s-au punctat coordonatele urbane si elementele generale care vor crea un traseu pe baza cunostintelor cercetatorilor si a criteriilor de care trebuie sa se tina cont in alegerea acestuia. Traseul ales, care va fi prezent pe site-ul proiectului, va strabate str. Mântuleasa, pornind de la biserica Mântuleasa si, in stânga ei, statuia lui Mircea Eliade, inaugurata in aprilie 2009 (eveniment cu prilejul caruia a luat nastere ideea proiectului), va marca locul unde se va afla un centru permanent de informare in legatura cu evolutia proiectului, pentru care exista acordul proprietarilor (cafeneaua Hobby Cafe, situata intr-un imobil vechi, la intersectia dintre Str. Mântuleasa si Str. Negustori), va continua pe str. Mântuleasa, str. Romulus (casa Simion Georgescu si alte câteva cladiri reprezentative), str. Popa Soare (casa Mircea Vulcanescu, biserica Popa Soare si statuia lui Petre Tutea), cu extensii in Piata Sf. Stefan (statuia lui Mircea Vulcanescu, recent inaugurata), str. Sfintilor (locuinta lui Mircea Eliade - putându-se astfel crea un traseu secundar, anume drumul parcurs de Eliade intre locuinta lui si scoala Mântuleasa, demolata cu salbaticie in anii 2006, str. Paleologu (unde a locuit Panait Istrati).
Un monument cu o istorie interesanta, dar si cu inedite elemente de arhitectura si pictura murala, il constituie biserica Mântuleasa, ctitorie a acelorasi boieri Manta. Istoria bisericii, ridicata in secolul al XVIII-lea, a atras atentia unor ilustri cercetatori si filologi, precum Nicolae Iorga. Alte puncte de interes le constituie anumite imobile cu o istorie fascinanta, dar totodata si adevarate mostre vii ale arhitecturii de secol XIX - cum se intâmpla cu casa Simion Georgescu, aflata la intersectia strazii Mântuleasa cu Romulus, in prezent nelocuita.
Prezentarea unui plan de reabilitare integrata
Echipa proiectului si-a propus sa elaboreze o propunere de schita de plan de reabilitare integrata care sa contina elemente de metodologie necesare atragerii fondurilor europene necesare conservarii si valorificarii potentialului acestei zone istorice. Abordarea integrata are scopul de a eficientiza politicile sectoriale in sensul apropierii acestora specificitatii sistemelor locale: proiectele integrate constituie instrumentul principal pentru realizarea unei astfel de abordari programatice.
In cadrul politicilor europene, conservarea si dezvoltarea integrata a patrimoniului reprezinta fundamentarea prioritatilor in interventia urbana prin: asigurarea dezvoltarii urbanistice controlate; punerea in valoare a patrimoniului ; pastrarea traditiilor, sustinerea dezvoltarii si a valorificarii mestesugurilor ca elemente cheie ale identitatii culturale comune.
Implementarea acestor masuri este sarcina autoritatilor centrale si locale in parteneriat cu organizatiile non-guvernamentale care sprijina dezvoltarea durabila prin cultura. Desi autoritatile centrale si locale au responsabilitatea principala in implementarea masurilor de dezvoltare integrata a patrimoniului, prin politicile si recomandarile Comisiei Europene, sunt preferate actiunile parteneriale in realizarea acestor obiective. Abordarea participativa (PPP: parteneriat public - privat) este unul dintre pricipiile de baza ale Uniunii Europene in utilizarea fondurilor structurale. Abordarea participativa duce la dezvoltarea unor abordari integrate. Este vorba, pe scurt, despre identificarea unei "idei centrale" de dezvoltare impartasita de catre actorii diferiti din teritoriu. Astfel, initiatorii PIT vor trebui sa demonstreze prioritatea tematicii, a subiectului sau a resursei identificate, in cadrul interventiei. Trebuie elaborat un plan de management care, prin identificarea valorilor culturale, garanteaza protectia acestora aplicând metode si instrumente legale, administrative, financiare si tehnice si prevazând actiuni strategice si specifice adecvate. Redactarea unui plan de management integrat serveste la definirea, extinderea, actualizarea si coordonarea programelor de management deja existente. Planul de management integrat incepe printr-o analiza a starii prezente a managementului sitului, identificând criteriile si stadiul de dezvoltare al managementului, identifica obiectivele care au fost implinite si propune noi strategii pe termen lung si mediu precum si planul de actiuni corespunzator acestora.
In faza pregatitoare sunt identificati toti actorii (institutii, organizatii sau persoane) care au competente si interese legate de sit, precum si toate instrumentele de natura administrativa, tehnica, legislativa, financiara sau de comunicare care sunt deja existente sau pot fi implicate in managementul sitului.

Diseminare: Atelier de consultare
Rezultatele proiectului vor fi diseminate si supuse consultarii in cadrul unui atelier dedicat temei de cercetare. Acest atelier va fi gazduit de Primariei sectorului 2. Printre participanti sunt invitati reprezentanti ai Uniunea Arhitectilor din Romania, ai Ordinului Arhitectilor din Romania dar si ai Ministerului Culturii, Cultelor si Patrimoniului National. Se va solicita de asemenea sprijinul si cooperarea Universitatii de Arhitectura din Bucuresti si Centrului de Excelenta in Studiul Imaginii, Universitatea Bucuresti.

Studiile asupra zonei Mântuleasa ar putea intruni interesul istoricilor, arhitectilor, filologilor, scriitorilor si a tuturor celor interesati de folclorul urban. Cercetarea are ca rezultat restituirea si conservarea trasaturilor generice ale acestui spatiu reprezentativ pentru zona rezidentiala negustoreasca (promotoare a noilor influente venite din Occident si totodata legate de spatiul traditional balcanic), intens multiculturala, dar si reintegrarea sa intr-un circuit cultural care sa-l reinsufleteasca si sa-l readuca in atentia locuitorilor Capitalei. Respectarea identitatii unui spatiu, asumarea datelor sale culturale precum si revalorificarea sa ar implini visul lui Mircea Eliade de a scrie o geografie mitica a Bucurestiului care sa ii conserve totodata specificul.