Negritoiu, despre insolventa Flamingo: Sistemul protejeaza datornicul si e ostil creditorului

Autor: Liviu Chiru 13.12.2009

Sistemul juridic favorizeaza excesiv debitorul si face practic imposibila pentru banci executarea garantiilor, spune Misu Negritoiu, directorul general al ING Bank, in prima iesire publica de la debutul scandalului Flamingo, un retailer care a preferat sa intre in insolventa, in conditiile in care avea de rambursat peste 17 mil. euro olandezilor.

"Multe societati romanesti incearca sa evite pe de o parte executarea colateralului, iar pe de alta parte rambursarea sau plata creditelor de care nu mai au nevoie sau pe care nu pot sa le mai sustina cu activitatea proprie. In matricea de calcul al riscului pentru o tara conteaza si capacitatea institutionala, legala, de a executa colateralul. Or, la noi sistemul il protejeaza pe datornic si este aproape ostil creditorului", a explicat Negritoiu intr-un interviu acordat Mediafax.

Saptamana trecuta, grupul Flamingo International, al treilea jucator din retailul de electronice si electrocasnice, cu afaceri de 200 de milioane de euro in 2008, a cerut intrarea in insolventa pentru reorganizarea activitatii si pentru a se proteja de creditori.

Grupul avea datorii la banci de 30 de milioane de euro, ING fiind cel mai mare creditor, cu 17,5 milioane de euro. Pe 9 decembrie banca a notificat Flamingo ca va trece la executarea silita a garantiilor, respectiv a stocurilor din magazine.

Negritoiu spune ca practica firmelor de a intra in insolventa va fi o problema pentru banci, care nu s-au mai confruntat in trecut cu astfel de episoade. De altfel, el considera ca 2010 va fi anul adevarului, cand se va vedea cum firmele si bancile isi vor imparti pierderile, dupa ce in 2009 accentul a cazut pe amanarea platilor.

Bancherii arata tot mai multa ingrijorare fata de comportamentul intreprinzatorilor, care aleg cu multa usurinta intrarea in insolventa. Rasvan Radu, seful UniCredit Tiriac, si Patrick Gelin, presedinte si director general al BRD-SocGen, au vorbit, de asemenea, recent despre tactica antreprenorilor romani de a-si tine banii proprii in afara tarii, in timp ce isi lasa firmele fara resurse si apeleaza la insolventa pentru a se proteja de creditori.

Dobanzile sunt mari din cauza riscului

Dificultatea in executarea garantiilor reprezinta un factor de risc pentru banci, care ajung sa umfle costul creditelor acordate, aceasta fiind si una dintre explicatiile pentru dobanzile mai mari practicate in Romania.

"Noi facem comparatie intre executarea colateralului in Olanda si in Romania si este diferenta de la cer la pamant. Si atunci lumea se intreaba de ce sunt mai scumpi banii in Romania, de ce dobanzile sunt mai mari? Raspunsul este: pentru ca includ toate imperfectiunile pietei, inclusiv posibilitatea (redusa - n. red.) de a executa colateralul", spune Negritoiu. Seful ING crede ca, in ceea ce priveste corporatiile, bancile isi vor mentine prudenta, in contextul in care riscul pe Romania este in crestere.

Statul trebuie sa lase mai multi bani pentru economie

Repetarea scenariului din 2009, cand statul s-a imprumutat agresiv de la banci pentru a-si acoperi cheltuielile, lasand astfel foarte putini bani pentru sectorul privat, este cel mai mare risc pentru economie in 2010.

"Sigur ca cel mai mare risc pe care il are Romania este sa continue cheltuielile bugetare, care absorb toate resursele de pe piata si lasa mai nimic pentru sectorul privat, ceea ce va duce la intarzierea relansarii cresterii economice. Ar fi un risc si stimularea in continuare a importurilor si consumului, asa cum s-a facut in perioada de crestere din ultimii trei - patru ani, si prevad, ca o contrapondere, stimularea exporturilor ca o masura care sa sprijine cresterea economiei romanesti", considera Negritoiu.

Setea de fonduri a Ministerului Finantelor a impins la inceputul anului dobanzile spre 15% pe an pe piata interbancara. Chiar si statul plateste 10% pe an pentru a atrage lei, in timp ce dobanda-cheie a BNR este la 8% pe an.

"Daca statul va continua sa absoarba bani pentru deficitul bugetar la fel, costurile de finantare vor creste si probabil tot mai multe intreprinderi vor avea probleme", a explicat seful ING.

ING trece la formula de banca universala

ING va renunta la specializarea pe divizii de wholesale (servicii pentru companii si clienti institutionali) si retail de la anul, masura facand parte din planul grupului olandez de restructurare a afacerilor si reorientare spre serviciile de baza.

"Anul viitor nu avem planuri de dezvoltare, ci de consolidare. Deocamdata, in 2010 o sa operam intr-o formula de banca universala, pentru prima data de cand suntem in Romania, adica toate unitatile vor fi integrate. Mai precis, sucursalele de corporate vor oferi si servicii de retail si pentru IMM-uri. Incercam astfel sa raspundem tuturor segmentelor de piata. Vom opera ca o banca mult mai integrata", a explicat Negritoiu.

ING opereaza pe plan local o retea de 35 de sucursale pentru companii si 180 de unitati SelfBank, dedicate clientilor individuali si firmelor mici si mijlocii. Banca are in prezent peste 1.200 de angajati.

Totodata, el a reiterat faptul ca toate diviziile bancii realizeaza in prezent profit, inclusiv segmentul de retail unde au existat investitii mari.

"Anul viitor in mod sigur vom obtine un profit mai mare decat in 2009", anticipeaza directorul general al ING Bank.

In ceea ce priveste creditele neperformante, Negritoiu a mentionat ca ING are capacitatea de a le absorbi atat pe segmentul de retail, cat si pe cel corporate.

Grupul ING a fost lovit puternic de turbulentele financiare din toamna lui 2008 si a fost nevoit sa apeleze la un ajutor de 10 miliarde de euro de la guvernul olandez.

Ce spune Negritoiu