MISTERELE CUVINTELOR/ Vocabularul tranzitiei (9). Sunt greu batrânii de pornit...

Autor: Alexandru Ciolan 16.12.2009

Douazeci de ani - frumoasa vârsta! Daca ar fi sa luam in serios unitatea cronologica de masurare a democratiei propusa de Silviu Brucan, primele doua decenii de dupa decembrie 1989 au reprezentat perioada de acomodare a românilor cu democratia. Am depasit vârsta cresei, mergem la gradinita. Si putem privi, cu intelegere si amuzament, in urma, facând bilantul - inclusiv cel lingvistic, pentru ca vocabularul nostru cel de toate zilele s-a schimbat si el in nesfârsita noastra tranzitie. In doze homeopate administrate saptamânal, trecem in revista, pâna la sfârsitul anului, câteva dintre inovatiile lexicale de dupa 1989.

Idiosincrazia provocata de cuvântul "capitalism" guvernantilor din prima decada postdecembrista a impus, in definirea obiectivului societal propus românilor, folosirea eufemismului "economie de piata" (de parca piata libera si capitalismul ar fi sinonime sau compatibile). In plus, lunga, prea indelunga iesire din economia de comanda a pastrat, la noi, cu sau fara intentie, relele socialismului economic si a introdus cu o graba vinovata relele capitalismului de jungla. Totul, sub perdeaua de fum a construirii unei "democratii originale" si a implantarii unui "model suedez".

Primii muguri ai initiativei private autohtone, aparuti puzderie in primele luni ale lui 1990, s-au numit, in ordinea crescatoare a paduchioseniei, tarabe, dughene si buticuri. Românul, obligat sa se "descurce" daca voia sa supravietuiasca sub Ceausescu, isi punea, legal si haotic, in practica talentele de comerciant. Tragea o fuga la Stambul, umplea valiza cu orice (in tara nu se mai producea nimic pentru piata interna) si venea iute in primul bazar autohton sa vânda marfa de calitate execrabila unor consumatori in formare, lipsiti de pretentii si de alternative.

Lexicul primilor ani de anarhie economica româneasca este delicios. Taraba, cuvânt turcesc, locul predilect (fiind cel mai ieftin si mai accesibil) de desfacere a produselor de la Bosfor a format, recurgând la un sufix de aceeasi sorginte turcica, -agiu, substantivul "tarabagiu" desemnând negustorul marunt sau vânzatorul din spatele tarabei, dar pentru feminin nu a recurs la -agioaica (dupa modelul mai vechi mahalagiu-mahalagioaica), ci a apelat la delicat neologicul -ita, rezultând "tarabagita". ("Unii politisti ii sustin «inflacarat» pe tarabagiii din Brasov", Ev.z. 20 VI 97 p. 12; "(Inspectorul) mustaceste schimbând priviri cu cele doua tarabagite...", G. 3 II 09 p. 9). Fratele bun al tarabagiului era "talciocarul", negustor de vechituri intinse pe un pled direct pe pamânt ("Are 40 de ani, sta teapan in blugii soiosi, de talciocar", Ghilotina V 91 p. 2).

Dugheana, si ea tot un turcism, a fost mai productiva (lexical), familia ei cuprinzând mai multi membri:

- "dughenar" s.m. cu sensul "posesor de dugheana" ("Ne oprim la o dugheana si ii cerem (...) dughenarului o bere, o coca, un pepsi, un blecola, un brifcor, o zmeurata, o limonada (...) Daca se poate, de la gheata. De obicei nu se poate", Ceausescul VI 91 p. 8);

- "dughenist" adj. cu sensul "de dugheana, de proasta calitate" ("Câteva edituri particulare, nu neaparat dugheniste...", Tin. lib. 467 / 91 p. 5);

- "dughenist" s.m. cu sensul "posesor al unei dughene" ("Dughenistii abuzivi distrug parcurile cu substante chimice", R.l. 20 IX 93 p. 14);

- "dugheniza" v.r. cu sensul "a se umple de dughene" ("Se dughenizeaza orasul (...) prin raspândirea spatiilor comerciale mici, improvizate, inestetice", Ad. 42 / 91 p. 7);

- "dughenizare" s.f. "inmultirea dughenelor" ("dughenizarea s-a dezvoltat in eflorescenta precum mucegaiul prin generatie spontanee...", R.l. 5 XI 92 p. 3).

- Noroc, insa, ca actiunea antiseptica de "dedughenizare" a oraselor patriei nu s-a lasat asteptata (pornita devreme si in tromba, terminata - vorba sa fie! - târziu): "A inceput actiunea de dedughenizare. In Piata Titan un detasament de 40 de politisti si un pluton de muncitori, sub privirile inlacrimate ale patronilor, au desfiintat doua dughene" (Ev.z. 28 XI 92 p. 5).

Vârful calitativ in ierarhia capitalismului timpuriu postdecembrist l-a reprezentat, fara dubiu, "buticul", pravalia cu maruntisuri de la parterul blocului, amenajat adesea in balconul de parterul edificiului sau in dormitorul cu geam la strada. Pâna in 1990, românescul "butic(a)", imprumutat din fr. "boutique", desemna pravalioarele (de pe meleaguri straine) care desfaceau marfuri de lux. Delicatetea innascuta a românului a facut ca termenul sa se impuna pentru a-l diferentia pe vânzatorul de tigari si chibrituri din piata de omonimul lui de la bloc ("Inchiriez apartament doua camere (...) posibilitati firma straina, cabinet medical, butic...", R.l. 20 XI 91 p. 7 - a se observa aici gradatia descendenta: daca nu e firma straina, merge si cabinet medical si, daca nici asa, fie si butic de mitocan platitor de chirie...). "Buticarul", capitalistul de top al inceputurilor bâlbâite ale capitalismului românesc, a facut obiectul a numeroase analize si: "In concurenta cu bisnitarii si infatisând un fenomen mai profund si mai complex, sunt buticarii. Cuvântul nu exista in dictionare, dar are bune sanse sa se impuna. Privatizarea n-a coborât, in anul si jumatate scurs de la revolutie, in adâncul economic" (R.lit. 18 VII 91 p. 2).

Despre capitalismul paralel, mult mai eficient, construit prin deconstructia intreprinderilor de stat, data viitoare...

Exemplificari si datari pentru sensurile si cuvintele noi din acest articol veti gasi in editia a treia a DCR (Dictionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregatire la Editura Logos.

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucuresti). Filolog (absolvent de spaniola-romana al Universitatii Bucuresti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducator la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politica si ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor si administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducator si publicist. Zona de interes principala: lexicologia, lexicografia. Preferinte muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilica, Maria Lataretu, Faramita Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gatitul si conservele de casa. Dorinte: sa aiba nepoti.