CARTEA DE POEZIE/ Made-n China

Autor: Iulia Iarca 16.12.2009

Pofta de comunicare a dat in ameteala, iar nevoia de socializare a condus la o depersonalizare stravezie ca gelul de dus cu extract de aloe vera si bambus de Tahiti.



Parul devine o adiere calda si matasoasa, radiind un volum seducator, care mângâie soptit pielea parfumata si catifelata, privirea sclipeste prin perfectiunea make-up-ului inovativ. Hainele sunt intotdeauna cele care iti definesc cel mai bine personalitatea, iar cercetatorii britanici sau finlandezi iti vor anticipa, de cele mai multe ori, bizareriile. Desigur, trebuie sa incerci sa te cunosti (este foarte important sa te intelegi mai intâi pe tine insuti pentru ca, mai apoi, sa-i intelegi pe altii).
Nimic mai simplu. Orice revista care se respecta are un psihotest. Ii urmezi intrebarile care te vor duce, cu o siguranta de necontestat, catre adevaratul tau caracter. Cât despre hranire, prudenta este o trasatura esentiala: cu orice pret trebuie sa te feresti de E-urile din alimente. Dar, oh, my God!, pericolul e inopinat. Trebuie sa retii ca aliatii sanatatii tale sunt cei care - practic - te tin in viata si care dau un sens piramidei lui Maslow: Bifidus esensis, L. casei Imunitass si Alintaroma. Trebuie sa te supui si sa zâmbesti larg, hollywoodian.
Acestea sunt cliseele lumii contemporane si ar fi fost, intr-adevar, pacat de asa mândrete de spoiala sa nu intre, cu toata seriozitatea, in literatura. I-a luat ceva timp pâna sa fie preluata, ca tema literara, de poezie. Stiindu-li-se prestigiul superficial, temele societatii de consum au fost evitate cu eleganta de scriitorii preocupati mai degraba de esentele tari ale spiritului.
Elena Vladareanu, tânara poeta care pare a fi complet lipsita de lasitate sau macar de menajamentele firesti ale sensibilitatii, vede in banalele indemnuri cu aer publicitar tocmai mecanismele extrem de puternic uniformizante. Lumile interioare devin, cu naturalete, obiecte exterioare. Din acest punct, umanitatea se impresioneaza sau devine grijulie, doar prin actiunea telecomandei. Autoarea nici macar nu militeaza impotriva consumismului. Ar fi fost patetic si neconvingator. Ea mimeaza discursul consumatorului si pe cel al militantului, vorbeste in limba lui Pro si al lui Contra fara intentii moralizatoare. Si bine face. Altfel, chiar ar fi devenit Pro sau Contra. Or, acestea nu sunt decât niste personaje, carora poeta le imprumuta, ca un ventriloc, vocea.
Recent publicatul volumul de poezie "spatiu privat. a handbook"* vine insotit de 33 de ilustratii ale lui Dan Perjovschi si reprezinta o opera, intru totul reusita, de arta urbana. Si poemele, si imaginile sunt esentializate, de o expresivitate voluntara. Accentul tonic al imaginarului poetic este fidel urmat de liniile desenelor lui Perjovschi. Tusele se prezinta ca argumente sau ca interpretari ale versurilor care, de multe ori, refuza nazuros sa isi lase la vedere sensul.
Cartea creeaza niste povesti incomplete, voit descentrate, cu mijloace literare proaspete, care mentin cititorul conectat pâna la parcurgerea completa a textelor. Aiuristica mediatica a comunicarii se intrevede ca un peisaj uniform. Se traieste urmând regulile unui handbook comunicational, chiar cu pretul spatiului privat. Titlul si capitolele indica directiile-standard ale vietii personale si dau reteta vietii "ca la carte" (capitolele care structureaza textele se numesc Bedroom, TV Room, Kitchen, Bathroom).
Layout-ul metodei de constructie a acestor texte - ca sa vorbim pe potriva tendintei contemporane - merita o atentie sporita. Fiindca autoarea propune o subiectivitate unitara, desi aceasta consecventa este aparent contrazisa de coloritul replicilor dintre cele mai diverse. O data vocea este de-a dreptul ingrijorata de petecul de dusumea unde "nu intra nici peria subtire si ascutita a aspiratorului, nici vârful maturii" si unde stau pititi agentii patogeni, bacteriile si hepatita C, drept pentru care poate proclama, cu dezamagire, ca "nu e casa mea din reviste. e tot ce pot spune acum". Alta data, aceeasi se declara o tânara de etnie roma, de 25 de ani, descriindu-se minutios sub titlul Product description. De fapt, ea mimeaza nu o data monologul celor care imbraca, cuminti, uniforma de "consumator": "soya: cel mai mult imi place sa manânc si sa descopar/ surprizele din revistele glossy./ nici somnul nu e de neglijat./ am câteva kile in plus peste limita greutatii normale/ la inaltimea mea/ si deocamdata nu imi prea pasa./ manânc dimineata la prânz seara si ori de câte ori imi/ e foame./ imi plac chestiile crocante, sosurile aromate, carnea/ fiarta in vin, prajiturile cu alcool, fructele, preferata/ mea e bucataria orientala./ astazi in burta mea au intrat de-a valma:/ cafea apa iaurt 2,5% grasime fulgi de porumb un mar/ o mandarina o banana vreo zece alune apa o felie de/ cheese cake humus o lipie libaneza un snitel de pui/ cartofi prajiti apa./ inlocuiesc totul cu soia. stau pe un scaun de soia/ intr-un apartament de soia intr-un bloc de soia/ intr-un oras de soia. in farfuria de soia am un snitel de soia si câteva cubulete de tofu. beau lapte de soia/ cu arome de piersici si banana identic naturale. rontai/ boabe de soia prajite./ suficient. Talk is cheap./ De ce ultima ta dieta nu a dat nici un rezultat? Spune!/ Slabeste 7 kg in doua saptamâni. Acum!/ Potrivit unor studii recente, nicotina si marijuana/ sunt benefice pentru bolnavii de alzheimer. / You are made in China."
Dincolo de toate rolurile pe care le arata, cu o doza variabila de convingere, se mentine una si aceeasi voce care ingâna - jucat - tot ceea ce vede. Nu e bine, nu e rau, e contemporan.
*) Elena Vladareanu, spatiu privat. a handbook, cu 33 de ilustratii de Dan Perjovschi, Editura Cartea Româneasca, Bucuresti, 2009, 80 p.

Iulia Iarca este absolventă a Facultăţii de Litere, Universitatea din Bucureşti. A publicat cronici literare la revistele România literară, Cuvântul. Participă la un proiect de cercetare in cadrul Institutului "G. Călinescu" privind fenomenul literar al anilor '90.In prezent, urmează in anul al doilea masteratul de "Studii Literare Româneşti".