CARTEA DE ISTORIE / Povestea unui condamnat la moarte

Mircea Raceanu
Infern '89
Editura Curtea Veche

Mircea Raceanu este fiul lui Andrei Bernath si al Ilenei Pop (ulterior Raceanu), comunisti din perioada interbelica, si s-a nascut in inchisoarea Vacaresti. Tatal a fost executat, iar mama s-a casatorit cu alt ilegalist, Grigore Raceanu, care a infiat copilul. Grigore Raceanu a fost un comunist rebel, exclus din partid de doua ori, o data in 1942, a doua oara in 1958 (a si fost inchis intre 1958 si 1960 pentru activitati "antipartinice, fractionism si conceptii anarhice"). La inceputul anului 1989 a fost unul dintre cei sase semnatari (alaturi de Gheorghe Apostol, Constantin Parvulescu, Alexandru Barladeanu, Corneliu Manescu si Silviu Brucan) ai "Scrisorii celor sase", care denunta regimul lui Ceausescu. Mircea Raceanu a lucrat in Ministerul Afacerilor Externe, a raspuns de spatiul nord-american, in 1989 a fost arestat pentru spionaj si condamnat la moarte, in ajutorul sau intervenind, in septembrie 1989, presedintele George Bush. A fost eliberat in decembrie 1989. In iunie 1993, Directia Procuraturilor Militare a cerut reincarcerarea lui Mircea Raceanu, dar dupa o luna si-a retras cererea, iar in octombrie 2000 Curtea Suprema a casat sentinta Tribunalului Militar. In februarie 2002, Mircea Raceanu, care traieste acum in SUA, a fost decorat de presedintele Ion Iliescu cu Ordinul National "Pentru Merit" in grad de Comandor.
Prima editie a cartii de fata a aparut in anul 2000. Cartea vorbeste despre drama personala a diplomatului, dar si despre tara. "Nu-mi este deloc clar cate enigme desluseste acest volum - sau daca nu cumva el le sporeste numarul. (...) Marturiile lui Raceanu din acest volum reprezint o lectura obligatorie pentru cei ce vor studia relatiile dintre Romania si Statele Unite - din vremea in care predomina adversitatea (mai ales in mintea lui Ceausescu, suparat ca Reagan nu-l primeste la Casa Alba si nici nu vine la Bucuresti) si pana in momentul in care, mai aproape de noi, s-a ajuns la actualul parteneriat strategic intre cele doua state devenite aliate" (Adrian Cioroianu). Editia a doua, revazuta si adaugita. Prefata de Radu Ioanid. Postfata de Adrian Cioroianu.

Ion Gherman
Tinutul Herta
Pamant vechi si autentic romanesc, victima a unei nedrepte instrainari
Editura Traditie

Sub coordonarea si cu contributia prof. dr. doc. Ion Gherman, la aceasta lucrare au colaborat: Dumitru Andornic, Ana Berciuc, prof. Dumitru Ghivireac, prof. Silvia Ghivireac-Caba, cercetator Paul St. Lazarescu, prof. dr. Vasile Pavel, prof. Tudor Peiu, prof. Pandelica Rades, Stefan Seringu, dr. Didina Tarus. Cuvant inainte de acad. Florin Constantiniu. Postfata de Dumitru Vatamaniuc, membru de onoare a Academiei Romane.
Lucrarea reuneste studii, predominant monografice, consacrate Tinutului Herta, intrat dupa cel de-al doilea razboi mondial sub stapanire sovietica, devenind cea dintai enciclopedie a acestui tinut; cuprinde date generale, date particulare, dovezi care pledeaza pentru caracterul vechi si autentic romanesc (dovezi istorice, geografice, arheologice, demografice, lingvistice, din domeniul traditiei etc.), texte despre oamenii de cultura reprezentativi. Autorii sunt localnici, dar si din alte parti. Tinutul Herta, aflam din prefata acad. Florin Constantinu, nu aparea in textul notei ultimative societice din 26 iunie 1940 unde figurau Basarabia si nordul Bucovinei. Tinutul Herta facea parte din judetul Dorohoi, asadar din Vechiul Regat, insa la 29 iunie 1940 trupele sovietice intrasera "din greseala" in acest tinut, care apartinea Romaniei inca de dinainte de 1914. Herta nu avea vreo insemnatate deosebita din punct de vedere economic, dar era foarte valoroasa din punct de vedere militar, asa ca trupele sovietice nu s-au mai retras.