GENEALOGII / Un jurist din trecut si familia sa: Eliescu

Un amfiteatru al Facultaţii de Drept din Bucuresti a primit dupa Decembrie 1989 numele profesorului universitar Mihail Eliescu, presedinte al Consiliului Legislativ - instituţie prestigioasa in Romania interbelica, mandatata sa urmareasca constituţionalitatea legilor.

Numele familiei mi-a atras atenţia mai demult, datorita unei incuscriri cu Cantacuzinii din ramura lui Serban Voda. Din punct de vedere genealogic, este o situaţie similara cu cea a juristului Nicolae Fotino, secretar al Asociaţiei de Drept Internaţional si Relaţii Internaţionale (cunoscuta A.D.I.R.I.), care era si el, prin bunica sa paterna, scoborator al Cantacuzinilor din aceasta bransa.
Mult mai multe am aflat despre increngatura Eliestilor (unii dintre membrii familiei isi ortografiau numele chiar cu dublu "l", pentru a se individualiza) vizitand acum vreo doua decenii o descendenta a familiei Eliescu, dna Simona Eliescu, fosta soţie a lui Mircea Slavescu, fiul cunoscutului om de finanţe si istoric Victor Slavescu. Fara cele spuse de dumneaei nu as fi aflat ca arborele genealogic cunoscut incepe cu medicul Ilie Maximovici, potrivit tradiţiei de familie un rus cu idei avansate, stabilit in Bosnia. Diploma sa de medic, datand din 1789, se gasea in copie la un alt urmas al familiei din Bucuresti. In ea numele sau apare sub forma "Elias von Maximovici", prenumele dand nastere, peste doua generaţii, numelui de familie.
"Eliescu" constituie evident o varianta a patronimului "Iliescu", legat de forma mai veche a numelui proorocului Ilie, "Elie". A fost fara indoiala o modalitate de a accentua individualitatea familiei.
Doctorul din Bosnia a avut un fiu tot medic, traitor la Craiova, a carui filiaţie se vede in pitorescul sau nume: Ilie Doftoricescu. Din cei doi fii ai sai - Victor, administrator financiar in capitala Olteniei si Aurel, jurist - se bifurca doua ramuri ale familiei. Victor a fost casatorit cu Maria Cantacuzino (1872-1965), fiica lui Nicolae Cantacuzino, cu studii de drept la Paris, stabilit la Craiova. Un frate al Mariei se numea Serban si s-a sinucis tanar, in anul 1895. Acest prenume care amintea de stramosul voievodal reapare si in generaţiile mai recente ale familiei, la fratele Simonei Eliescu, dl Serban Eliescu.
Victor Eliescu si soţia sa au avut nu mai puţin de opt copii. Mai sus-amintitul Nicolae Cantacuzino era, la randul sau, fiul capitanului Costache Cantacuzino-Rafoveanu (1810-1876) si al Anastasiei nascuta Budisteanu. Maria Eliescu nascuta Cantacuzino era nepoata de frate a omului politic liberal George (zis Gogu) C. Cantacuzino (1845-1898), director al ziarului liberal "Voinţa naţionala" si al Cailor Ferate, bustul sau putand fi vazut si astazi in Gradina Icoanei, la intrarea dinspre piaţa care ii poarta numele.
Victor Eliescu si soţia sa Cantacuzina au avut drept copii pe Natalia (+ 1916, de tifos), Nicolae - ofiţer, mort in Primul Razboi Mondial, Mihai - medic radiolog, incetat din viaţa nonagenar, in 1985, George - avocat, casatorit cu Sidonia Hogas, stranepoata de frate a scriitorului Calistrat Hogas, Aurel - avocat, Traian-Petre - medic orelist, stabilit la Turnu Severin, Victoria - profesoara de franceza, casatorita cu profesorul universitar Corneliu Rusescu si Maria, absolventa a Facultaţii de Litere. Dupa cum se vede, urmasii Eliestilor si ai Cantacuzinilor s-au raspandit in intreaga ţara, practicand profesiuni liberale.
Juristul Mihail Eliescu, cel al carui nume este evocat de amfiteatrul de la Facultatea de Drept, era asadar nepot de frate al sus-amintitului Victor Eliescu. A fost casatorit cu Marta Orascu, din familia de boieri care isi scria numele adeseori si sub forma "Orescu". Personajul cel mai marcant al acestei familii a fost arhitectul Alexandru Orascu. Lui i se datoreaza, dupa cum se stie, planurile cladirii iniţiale a Universitaţii bucurestene. Mihail Eliescu a avut un fiu, Andrei, arhitect, stabilit la Paris, care, la randul sau, are posteritate. O sora a juristului, Alice, a avut, la randul ei, un fiu si o fiica, decedata la cutremurul din martie 1977.
O paranteza semnificativa despre inrudirea cu familia scriitorului Calistrat Hogas: Sidonia Hogas, soţia lui George Eliescu, era fiica lui Nicolae Hogas, farmacist la Ploiesti si a celei de-a doua soţii a acestuia, Margareta Tanescu, originara din acea urbe. Nicolae Hogas a avut doi baieţi din intaia sa casatorie si alţi patru copii din cea de-a doua: Constantin, judecator, Sidonia, Maria, casatorita cu arhitectul Anastase Ciuli si Nicolae, jurist. Farmacistul Nicolae Hogas era frate cu Calistrat Hogas, care a avut, la randul sau, urmasi direcţi.

MIHAI SORIN RADULESCU - n. 1966, Bucuresti. Profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie a Universitaţii Bucuresti. Specialist in istorie sociala romaneasca si genealogii. Volume publicate: "Elita liberala romaneasca, 1860-1900", Ed. All, 1998, "Genealogii", Ed. Albatros, 1999, "Genealogia romaneasca", Editura Istros, 2000.