CONCERT / Anul muzical 2009 in sectiune (I)

Participam in urma cu cateva zile la indraznetul concert al Corului de Copii Radio intitulat "Salut voios de pionier!" si remarcam cat de usor uitam.
Este greu de crezut cand privim afisele anului 2009 ca multi dintre muzicienii romani care au concertat in acest an in Romania, fiind acum personalitati ale lumii muzicale internationale, nu ar fi putut reveni in tara daca in 1989 Europa de Est nu ar fi pornit intr-o alta directie istorica. Este vorba despre destine profesionale modificate in sens pozitiv, cu traiectorii stralucite. 2009 nu este anul primei lor reveniri pe scenele de acasa, dar acum putem vorbi despre un caracter simbolic al acestor reveniri.
Exista totusi cel putin doua situatii majore ce pot fi decodificate in acest sens. Prima este reprezentata de muzicieni care, desi au avut ocazia de a se perfectiona si a-si desavarsi studiile in intreaga lume in acesti 20 de ani, au optat pentru a reveni in tara si a contribui la dezvoltarea unei vieti muzicale care avea nevoie de nume marcante si din randul tinerilor. Exemple sunt multe, iar pomenirea a doar cateva nume, precum Alexandru Tomescu, Horia Mihail, Razvan Suma, Radu Popa, Dan Dediu, care fac parte dintr-o generatie de artisti afirmata in Romania si in lume in ultimele doua decenii, poate fi nedreapta.
Daca incercam totusi sa-i legam printr-un generic imaginar "dupa 20 de ani", poate le putem aminti celor care sunt tentati sa uite (sau celor care erau prea mici atunci) ca punctul istoric de cotitura reprezentat pentru intreaga Europa de anul 1989 a generat intr-un fel sau altul si evolutiile actuale ale vietii culturale.
Finalul anului 1989 a deplasat linia orizontului si pentru muzicienii nascuti in Romania. Iar acesti artisti - acum tineri sau aflati in plina maturitate - care au marcat viata culturala romaneasca din perioada 1989-2009 au reusit sa demonstreze ca o cariera muzicala de top are prin definitie o importanta componenta internationala, aspect aflat intr-un blocaj real in urma cu 20 de ani.

Reveniri

Daca ne referim la cei care au optat pentru o resedinta in afara tarii, un exemplu stralucit este Cvartetul Belcea (fotografia 1, realizata de Sheila Rock, EMI Classics), care si-a incheiat zilele trecute printr-un amplu concert cei trei ani de rezidenta la Ateneul Roman (serie organizata de Institutul Cultural Roman in colaborare cu Filarmonica "George Enescu"). Corina Belcea Fischer este cea care si-a adus partenerii de cvartet spre Romania, oferind publicului bucurestean mostre din nivelul cel mai inalt al artei cvartetului (Cvartetul Belcea este artist exclusiv EMI si are o bogata discografie sub aceasta egida, in pofida tineretii membrilor sai). Sonoritatea plina de delicatete a viorii Corinei Belcea-Fischer, frazarea de un rafinament suveran, secondata intotdeauna complementar de vioara Laurei Samuel, de violoncelul plin de substanta al lui Antoine Lederlin sau de viola purtatoare a unui cald mesaj intelectual a lui Krzysztof Chorzelski sunt elemente care se regasesc - in cazul cvartetului Belcea - intr-un intreg artistic unic. Concertul final a adus pe scena Ateneului Roman, alaturi de cei patru membri ai Cvartetului Belcea, toti tinerii muzicieni din Romania si Republica Moldova care au participat la cursurile de maiestrie sustinute in cadrul rezidentei, in fata unui public al carui entuziasm pentru muzica de camera a crescut proportional cu intalnirile sale cu aceasta remarcabila formatie.
Alt nume pe care toata lumea l-a asteptat cu nerabdare la Bucuresti a fost Angela Gheorghiu (foto 3, Mihai Cosma). Aceasta revenire s-a petrecut "in trepte". In luna martie se lansa la nivel international "Madama Butterfly" de Puccini in versiune discografica, avand-o ca protagonista pe Angela Gheorghiu. Cateva luni mai tirziu, in iunie, artista revenea in contextul unui spectacol de poezie si muzica la Teatrul National. In sfarsit, in luna septembrie, Angela Gheorghiu putea fi ascultata intr-un concert in aer liber sustinut in Piata Constitutiei de ziua Bucurestiului, la care putea participa orice bucurestean. Aparitiile ei au fost ca un magnet pentru spectatori, care au venit sa o vada si altfel decat prin intermediul CD-ului sau al DVD-ului, descoperind de fiecare data cu aceeasi uimire cum glasul ei oferea ceva ce auzi rar la divele ultimelor decenii: o vibratie unica, inconfundabila.

OLTEA SERBAN-PARAU (n. 12 martie 1969) este muzicolog si critic muzical, actualmente redactorul-sef al postului public Radio Romania Cultural, dupa ce a condus timp de 7 ani postul particular Radio Romantic. Semneaza in continuare rubrici saptamanale in Ziarul de Duminica si Adevarul literar. Activitatea ei publicistic" cuprinde peste 2.000 de articole aparute in presa scrisa, majoritatea pe teme muzicale, sute de emisiuni si programe de radio si numeroase emisiuni si aparitii TV. Este semnatara traducerii si a articolelor privind compozitorii romani pentru Larousse - Dictionar de mari muzicieni, si responsabila cu sectiunea muzical" a Dictionarului enciclopedic. Este membra a Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania. A fost distinsa cu mai multe premii, printre care Premiul pentru Originalitatea Profilului Radiofonic al Consiliului National al Audiovizualului in 2002 si Premiul pentru Publicistica al Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania in 2006.