MISTERELE CUVINTELOR/ Vocabularul tranzitiei (11). Politica si delicatesuri
Autor:
Alexandru Ciolan
05.01.2010
Douazeci de ani - frumoasa vârsta! Daca ar fi sa
luam in serios unitatea cronologica de masurare a democratiei
propusa de Silviu Brucan, primele doua decenii de dupa decembrie
1989 au reprezentat perioada de acomodare a românilor cu
democratia. Am depasit vârsta cresei, mergem la gradinita. si putem
privi, cu intelegere si amuzament, in urma, facând bilantul -
inclusiv cel lingvistic, pentru ca vocabularul nostru cel de toate
zilele s-a schimbat si el in nesfârsita noastra tranzitie.
Inainte de a pune capat, nu fara regret, seriei
de pastile dedicate lexicului postdecembrist, ne vedem aproape
obligati sa zabovim câteva clipe asupra termenilor generati de sau
referitori la politica.
In urma cu doi-trei ani, pe când alesii nostri se
pregateau sa suspende presedintele in functie pentru a oferi o
lectie de neuitat tuturor viitorilor ocupanti ai fotoliului de la
Cotroceni, un consultant aflat in simbria uneia dintre formatiunile
mânios ridicate impotriva presedintelui debita "pe sticla" ineptia
ca Parlamentul este institutia suprema in democratie (alegatia a
fost imediat preluata de câtiva reprezentanti ai "suspendacilor",
adeptii suspendarii, care faceau turul televiziunilor). Evident,
institutia suprema a democratiei este votul, adica alegerile, nu
ceea ce rezulta in urma scrutinului.
In privinta alegerilor nu ne putem plânge, avem
de toate si avem si nume pentru ele, chiar daca nu sunt consemnate
in dictionare ca atare (ca, adica, substantive feminine la plural):
locale ("«Localele» la ora primelor concluzii", R.l. 1.883/96 p. 3,
citat de R. Zafiu in R.lit. 32/99), parlamentare si prezidentiale
("In anii trecuti parlamentarele se organizau in acelasi timp
cu prezidentialele iar maghiarii veneau la vot pentru ca UDMR sa
intre in Parlament si votau si pentru presedinte...", Adev. 22 XI
09), anticipate ("PSD vrea sa scape de anticipatele pe Bucuresti,
cu ajutorul instantei", Adev. 21 V 02 p. 2), avem si euroalegeri
("Legea euroalegerilor, promulgata de presedinte", G. 17 I 07 p. 4)
la care se prezinta eurocandidati ("Eurocandidatii PIN vor da
examen scris", R.l. 9 VII 07 p. 7) care se bat pe eurociolan
("Alianta - sedinta pentru eurociolan", G. 14 XI 06 p. 5) si, daca
reusesc, devin euroalesi ("Prima transa de euroalesi", R.l. 17 I 07
p. 3) sau eurodeputati ("Euro-deputatii nu au facut un efort minim
de a cauta sa se edifice asupra situatiilor pe care initiatorii
rezolutiei le incrimineaza", R.l. internat. 19 VII 95 p.
5).
Alegerile se pot tine la termen sau pot fi
amânate, de unde impartirea oamenilor politici, in functie de
optiunea pentru una sau alta dintre cele doua posibilitati, in
"amânaci si termenagii" (G. 12 III 07 p. 1).
Indiferent daca sunt alesi pe liste sau, mai nou,
prin scrutin uninominal, daca sunt, altfel spus, listaci sau
uninominali ("Listacii, inlocuiti cu uninominalii cu proptele",
Ev.z. 29 XI 08 p. 2), ca sa aiba sansa anticipata de sondaje ca vor
accede la putere (ca nu ramân, vorba lui nenea Iancu, fara
colegiu), candidatii trebuie sa dea din coate in partid sa prinda,
pe listele de propuneri, un loc eligibil ("Acesti domni nadusesc
vorbindu-ne despre tara, dar «tara» nu e, pentru ei, decât o carte
masluita cu care vor sa prinda un loc eligibil pe liste", R.l. 10
IX 96 p. 1).
Daca nu obtin râvnitul loc eligibil pe listele de
vot, politicienii români pot apela fara grija si fara rusine la o
institutie impamântenita prin cutuma si perfect constitutionala:
migrarea la alt partid, mai darnic sau mai intelegator. Nasul care
le-a dat numele politicienilor cu asemenea urâte dar sanatoase
(sanatoase in plan strict personal, se intelege!) naravuri a fost
ziaristul Cristian Tudor Popescu, care isi aminteste: "In vara lui
2000, adaptând pentru ziar o stire Mediafax despre un anume Cosea,
aflat la al nu stiu câtelea partid, am scris pentru prima data
cuvântul traseist. S-a raspândit fulgerator…" (Adev. 25 X 03 p. 3).
Inainte de CTP, fenomenul era numit aviatorism: "(...) mai multi
venerabili lideri taranisti (...) s-au chinuit sa explice presei ca
este mai putin important aviatorismul politic al celui desemnat sa
preia portofoliul agriculturii si ca primeaza profesionalismul
acestei persoane..." (Lib. 13 III 98 p. 4).
Profesionalism si lipsa de caracter. Aceasta sa
fie cheia succesului in lumea de azi?
Exemplificari si datari pentru sensurile si
cuvintele noi din acest articol veti gasi in editia a treia a DCR
(Dictionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregatire la Editura
Logos.
ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucuresti). Filolog (absolvent de spaniola-romana al Universitatii Bucuresti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducator la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politica si ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor si administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducator si publicist. Zona de interes principala: lexicologia, lexicografia. Preferinte muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilica, Maria Lataretu, Faramita Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gatitul si conservele de casa. Dorinte: sa aiba nepoti.