BESTSELLER INTERNATIONAL/ Dezastrul primei mondializari si crima organizata
Autor:
Daniel Nicolescu
05.01.2010
Poate oare o carte de istorie, erudita, de factura
stiintifica, focalizata asupra perioadei antice, sa seduca publicul
larg al zilelor noastre si sa devina bestseller? Daca e sa ne luam
dupa "428 dopo Cristo, Storia di un anno" ("428 dupa Hristos,
Istoria unui an"), un volum semnat de italianul Giusto Traino,
raspunsul e, cu siguranta, afirmativ.
Care este reteta acestui succes? In primul rand stilul,
eficient si erudit fara sa fie complicat, cat se poate de
indepartat de minutia artizanala si fastidioasa a studiilor
obisnuite de "microistorie". In al doilea rand, maniera
cinematografica in care este conceputa aceasta panorama istorica,
aerul sau de roman de calatorie. Pentru ca, in primul rand, cartea
lui Traino asta este: un voiaj care incepe la fruntariile
Orientului, in Persia - pe atunci singurul rival serios al Romei -
si ajunge in Britania insulara, trecand prin Spania vanadalilor,
prin stravechea Italie, prin Roma ("Vaticanul paganismului") sau
prin Africa.
Un ocol al Imperiului roman in 365 de zile, intreprins
cu sandalalele si gustul pentru aventura ale calatorului, dar
beneficiind, in plus, de puterea de sinteza a omului de stiinta si
de vocatia pentru interdisciplinaritate a unui cercetator care
doreste sa iasa din infernul specializarii inguste.
Anul 428 dupa Hristos (cel pe care istoricul il urmareste
oferindu-ne prilejul sa descoperim orase, palate, deserturi si
manastiri, dar, mai ales - printre oamenii de toata mana - figurile
memorabile ale Sf. Augustin, imparatesei Galla Placidia (pe care
locuitorii Ravennei o mai slavesc si azi), barbarului Genseric,
sarazinului Al-Mundhir sau coptului Chenute) este un an, aparent,
banal. Singurul eveniment notabil este constituit de prabusirea
regatului Armeniei, un spatiu pierdut in strafundurile
Imperiului.
Un eveniment care, insa, nu are cu nimic vocatia de a
contribui la perturbarea ordinii mondiale. Anul 428 este un an
oarecare, un an fara istorie - daca doriti -, in care nu s-a
infaptuit nimic, nu s-a jucat nicio carte majora, si in care totul
este pe cale sa se infaptuiasca. Pentru ca acum, sub aparenta calma
a unei mondializari fericite (intr-o vreme cand Roma, cum spunea
Rudolph Von Ihering, "reprezenta trimuful ideii de universalitate
asupra principilui nationalitatilor") incep sa se teasa
evenimentele nefaste care vor duce la prabusirea unui imperiu
devenit prea mare. Tensiunile momentului sunt multiple: intre elite
si popor, intre barbari si romani, intre crestini si pagani.
Unitatea de fatada (mentinuta gratie unor lideri puternici, precum
deja evocata Galla Placidia) nu este destul de puternica incat sa
starpeasca sau macar sa stavileasca raul endemic care ravasea arii
intinse aflate sub influenta Romei, jafurile si revoltele fiscale,
toate legate de crizele economice. Ultimele scrisori ale Sf.
Augustin sunt o buna marturie in acest sens: potrivit lor,
criminalitatea organizata devenise una dintre cele mai dureroase
probleme ale imperiului, care fragiliza echilibrul moral al
societatii. Asteptandu-se la tot ce era mai rau, autoritatile se
refugiaza in mlastinile Ravennei (intr-o vreme cand, atentie!,
barbarii inca nu amenintau Italia) si fac din ce in ce mai frecvent
recurs la militiile private. In fata acestui proces de descompunere
cauzat de gigantism, barbarilor nu le-a ramas decat sa forteze
frontierele Imperiului, care avea sa se prabuseasca precum un
castel de carti de joc. Aici se afla, probabil, cel de-al treilea
temei pe care se sprijina succesul cartii lui Traina: extraordinara
asemanare cu prezentul inceputului de mileniu III dupa Hristos,
cand visul frumos al mondializarii incepe, in multe privinte, sa
capete aparentele cosmarului.
DANIEL NICOLESCU. Absolvent, in 1982, al Universitatii Bucuresti, Facultatea de filologie, sectia romana-portugheza. Redactor principal (si, incepand cu 1991, grafician copertator) la Editura Eminescu, intre 1985-2003. Colaborari (cronica literara, cronica plastica, traduceri) la numeroase reviste culturale, incepand cu 1974. Redactor si art-director la diverse publicatii din tara. A semnat mai multe volume de traduceri si un volum de interviuri. Din anul 2000 pana in 2009 - editor executiv la Ziarul de duminica.