Oligarhii sunt scosi tapi ispasitori pentru criza economica din Rusia, dar sunt tinuti in brate in continuare de Kremlin

Coplesit de datorii, miliardarul rus Oleg Deripaska parea cu un an in urma sa aiba cele mai multe "sanse" dintre oligarhi sa cada victima a crizei financiare, scrie cotidianul de business The Wall Street Journal. Astazi, el este pe cale de a-si pastra cea mai mare parte din imperiul aflat in expansiune gratie sustinerii venite din partea Kremlinului - sediul puterii politice - si ragazurilor acordate de creditorii straini.

Cu o luna in urma, Deripaska a incheiat un acord de amanare a rambursarii unor credite in valoare de 7,4 mld. $ (5,3 mld. euro), iar in aceasta saptamana incepe pregatirile pentru listarea Rusal, gigantul din domeniul aluminiului care este cel mai important activ al sau.

Cazul lui Deripaska evidentiaza relatia "simbiotica" dintre oligarhii rusi si un lider, Vladimir Putin, care ameninta candva sa-i desfiinteze "ca si clasa sociala". Cazul oligarhului ajuta de asemenea la clarificarea modului in care regimul lui Putin a supravietuit unei crize financiare si economice care parea la un moment dat sa-i ameninte insasi fundatia.

In momentul declansarii crizei, elita de business a Rusiei s-a temut ca autoritatile de la Kremlin vor profita de problemele olihargilor pentru a pune mana pe active importante. In schimb, acestea au avut pana acum grija sa protejeze interesele miliardarilor care controleaza o mare parte din industrie. Nationalizarile au fost considerate prea riscante, iar prin mentinerea in viata a oligarhilor s-a controlat impactul politic al crizei prin limitatea disponibilizarilor. Oligarhii, in schimb, au jucat adesea rolul de tap ispasitor.

Nu este clar care este exact relatia Deripaska-Kremlin. Ambele parti spun ca este vorba de afaceri, insa Deripaska are multe legaturi "inalte", avand acces direct la Putin si alti oficiali.

Industria aluminiului a fost una dintre cele mai profitabile in haosul care a urmat prabusirii Uniunii Sovietice. La sfarsitul anilor '90, Deripaska controla o mare parte din aceasta, iar in 2000 incepea diversificarea in industria auto, aviatica, constructii si sectorul financiar.

Imprumutandu-se de la banci straine, el a acumulat datorii de aproape 30 de miliarde de dolari, iar criza financiara a redus valoarea activelor oferite drept garantii.

Coplesiti de datorii, oligarhii au cerut ajutorul Kremlinului, iar oficialii, temandu-se ca active strategice vor ajunge pe maini straine, i-au sustinut. VEB, banca de stat al carei presedinte al consiliului de administrare este Putin, a acordat Rusal un imprumut de 4,5 miliarde de dolari.

Incoltit de creditori, Deripaska nu a cedat, incercand cu disperare sa-si salveze imperiul. Guvernul a inclus mai multe din companiile lui Deripaska pe lista companiilor care urmau sa beneficieze de sustinere, insa Deripaska a respins ideea ca este salvat. La sfarsitul lunii iulie, creditorii straini au acordat Rusal inca patru ani pentru rambursarea creditelor, iar in octombrie VEB a prelungit creditul de 4,5 miliarde $ pana in octombrie 2010.

Deripaska s-a bucurat de sustinerea guvernului si in ceea ce priveste listarea Rusal, Putin aproband un plan de investire a 700 de milioane de dolari in cadrul ofertei prin VEB. Dupa vanzarea a 10,6% din actiunile Rusal catre sfarsitul acestei luni, participatia lui Deripaska va scadea la aproximativ 48% de la 53%, insa el va detine in continuare controlul.

Imperiul lui Deripaska

Ce mai detine

Rusal - siderurgie

EuroSibEnergo - electricitate

GAZ - auto

Aviakor - aeronave

Continental Management - gestiune forestiera

Glavmosstroi, Transstroi - contructii

Basel Cement - ciment

Ingosstrah - asigurari

Ce a pierdut

Magna - componente auto (participatie de 20%)

Strabag - constructii (participatie de 25%)

Hochtief - constructii (participatie de 10%)

LDV - camioane

Bank Soyuz - banci

KAP - fabrica de aluminiu din Muntenegru

Russneft - petrol