Ce s-ar fi intamplat daca moneda euro nu ar fi existat? Crizele monetare ar fi impanzit economiile „slabite” din Occident

Aparitia monedei euro a reprezentat un motiv de entuziasm pentru toata lumea, care considera integrarea monetara un pas extrem de important. Toate statele membre ale UE isi asteapta randul sa poata adopta moneda unica. In conditiile crizei actuale isi confirma euro importanta?

Cum ar fi aratat astazi Europa daca nu exista moneda euro? In conditiile actualei crize financiare, ce are o amploare mondiala, euro si-a confirmat scopul. Statele periferice ale uniunii economice si monetare alcatuita din 16 membri ar fi avut de suferit mai mult de pe urma unor crize ale monedelor lor nationale, considera editorialistul Martin Wolf in cotidianul Financial Times. Intr-un peisaj monetar mozaicat, cel mai probabil marca germana si-ar fi confirmat suprematia, in timp ce monedele Greciei, Irlandei, Italiei, Portugaliei si Spaniei ar fi intrat pe o panta puternic descendenta in raport cu aceasta.

La 1 ianuarie 1999 au fost introduse pe piata primele monede euro. In cei 11 ani ce s-au scurs de la aparitie, moneda unica a reusit sa se impuna ca o moneda de referinta pe pietele mondiale, iar in conditiile crizei financiare sa depaseasca dolarul american, lira sterlina si yenul japonez.

O umbrela de stabilitate

Aparitia monedei euro a venit insotita atat de avantaje, cat si de dezavantaje pentru statele membre.

Principalul avantaj il reprezinta eliminarea pericolului unor crize monetare, in special pentru statele mai putin dezvoltate ale grupului ce numara in prezent 16 membri.

"Daca moneda euro nu ar fi existat, atunci ar fi fost o volatilitate mult mai mare pe monedele tarilor din zona euro", este de parere Laurian Lungu, managing partner la firma Macroanalitica. "Aceasta moneda a reprezentat o umbrela de stabilitate pentru tarile afectate de dezechilibre structurale."

In lipsa unei monede euro ar fi aparut de asemenea diferente la nivel de politica monetara, iar acest lucru ar fi putut fi observat la nivelul ratei dobanzii.

Daca euro nu ar fi aparut in peisajul financiar "ar fi aparut diferente intre ratele dobanzii din fiecare stat", mai spune Laurian Lungu. "Riscul de tara pentru statele periferice precum Grecia, Spania sau Irlanda ar fi fost mai mare", adauga el.

Moneda euro a adus cu sine o politica monetara comuna pentru toate statele membre. O politica monetara unitara are insa si dezavantaje, care se fac simtite atunci cand apare o criza sau cand un stat, al carui nivel de dezvoltare economica este mai mic, trebuie sa faca o serie de ajustari.

"Unul dintre avantajele uniunii economice si monetare este reprezentat de eliminarea riscului valutar. Insa exista si reversul medaliei, astfel ca, in conditiile in care o economie prezinta anumite dezechilibre care ar putea fi ajustate mai usor printr-un mix de politici economice, instrumentele de politica monetara (dobanda si curs de schimb) nu mai sunt la dispozitia autoritatilor, doar instrumentele de politica fiscala ramanand disponibile. Iar costurile de ajustare in astfel de situatii ar putea fi mai mari", este de parere Catalina Molnar, senior economist al RBS Bank Romania.

Euro vine insotit si de dezavantaje

In plus, necesitatea realizarii convergentei reale inainte de adoptarea monedei euro este foarte importanta, deoarece daca o economie este mult in urma celorlalte, procesul de convergenta reala ar putea crea noi dezechilibre care vor fi dificil de corectat doar prin politica fiscala si de venituri, explica Molnar.

"De exemplu, o economie care creste mai repede decat media uniunii presupune presiuni inflationiste mai mari decat media, care insa vor fi necorelate cu dobanda unica a uniunii, ajungandu-se la dobanzi reale foarte relaxate, ceea ce ar putea supraincalzi economia. Indatorarea ar putea creste excesiv, la fel ca riscurile pe termen lung", mai spune ea.

Zona euro este marcata de disparitati

Cel mai concludent exemplu il reprezinta situatia actuala a Greciei si a Spaniei. Nevoite sa ia masuri pentru a impiedica economiile lor sa se afunde si mai puternic in recesiune, aceste state au apelat la majorararea cheltuielilor si a datoriei publice.

Acum, in conditiile in care veniturile au scazut considerabil, iar datoria a ajuns la niveluri record, statele sunt nevoite sa isi ajusteze dezechilibrele fiscale si bugetare pentru a evita intrarea in faliment national. Cu toate acestea, daca moneda europeana nu ar fi existat, probabil ca si economiile celor doua tari ar fi evoluat diferit, in conditiile in care ar fi avut acces la mai multe parghii care sa sustina cresterea economica.

Pentru pilonii de baza ai acestei grupari, aparitia monedei euro a fost atat un eveniment fericit, cat si unul nefericit. Germania este cea mai dezvoltata economie europeana. Daca moneda euro nu ar fi aparut in urma cu 11 ani, in conditiile crizei financiare actuale, marca germana ar fi fost moneda cea mai puternica din regiune. In aceste conditii companiile locale ar fi avut de suferit la export, produsele lor urmand a fi mai scumpe.

"Germania are o piata de desfasurare mare, iar economia statului se bazeaza pe exporturi, in special pe cele de capital. Daca ar mai fi existat inca marca germana, atunci aceasta s-ar fi apreciat, iar companiile locale ar fi intampinat dificultati la export", spune Laurian Lungu.

Putem spune astfel ca, aparitia monedei unice europene a adus cu sine o serie de schimbari pentru toate tarile. In lipsa ei, cel mai realist scenariu sugereaza ca peisajul european ar fi fost in prezent macinat de crize monetare.

Cum a ajutat euro Slovacia si Slovenia?

Cei mai noi membri ai zonei euro sunt Slovacia (2009) si Slovenia (2007), doua state din Europa Centrala si de Est. Unul dintre cele mai importante avantaje il reprezinta stabilitatea monetara, in conditiile in care monedele Romaniei, Ungariei, Cehiei sau Poloniei au avut fluctuatii puternice in aceasta perioada. In ceea ce priveste scaderea economica

(-7,4% in cazul Sloveniei si -5,8% pentru Slovacia), rata somajului (care in Slovacia a fost de 12,3% in 2009, peste nivelul tuturor celorlalte state din Europa Centrala si de Est), datoria publica (situata pentru toate statele cu exceptia Poloniei sub 40%) si rata inflatiei (de 0,9 si respectiv 1,1% pentru Slovenia si Slovacia), nu exista mari diferente intre toate statele din regiune. "Pentru aceste state conteaza si cat de integrate erau inainte de aderare. Atat Slovacia, cat si Slovenia sunt tari mici, iar acest lucru le-a ajutat. A contat de asemenea faptul ca au fost economii deschise, cu o structura economica potrivita", este de parere Laurian Lungu.

Grecia trebuie sa se descurce singura

Presiunea asupra Greciei creste dupa ce Juergen Stark, membru al conducerii Bancii Centrale Europene, a spus ca in cazul in cazul unui faliment national, Uniunea Europeana nu va interveni. Moneda euro a reactionat "la auzul" acestei vesti, depreciindu-se cu 0,5%, pana la un raport de schimb de 1,43 dolari pentru o moneda europeana.

"Pietele se amagesc crezand ca la nevoie celelalte state membre vor baga mana in propriile buzunare pentru a ajuta Grecia", a spus Stark, scrie agentia de presa Thomson Reuters.

Stark a mai adaugat ca in ultimii ani Grecia nu a reusit sa isi tina in frau situatia finantelor publice si nu a incercat nici sa isi imbunataseasca pozitia pe piata mondiala din punct de vedere al competitivitatii.

"Tratatele promoveaza clauza de non-rescue (statele nu trebuie salvate - n. red.), iar regulile trebuie respectate", a mai spus el.

Grecia a negat insa speculatiile conform carora va avea nevoie sa fie salvata de celelalte state membre ale gruparii.

"Nu avem nevoie de ajutorul nimanui, este evident ca facem tot ce este necesar pentru a reduce deficitul si pentru a tine sub control cheltuielile", a spus ministrul de finante grec, George Papaconstantinou.

Declaratiile lui Papaconstantinou urmeaza a fi verificate de autoritatile Uniunii Europene. Planul, pe care Grecia l-a facut public la sfarsitul anului trecut si care expunea modul in care statul va actiona in directia reducerii celui mai mare deficit bugetar din zona euro, va trebui sa treaca de primul test de credibilitate, deoarece oficialii UE merg la Atena pentru a analiza propunerile guvernamentale privind sistemul fiscal si cheltuielile bugetare.

O delegatie alcatuita din oficiali ai comisarului pentru afaceri economice si monetare Joaquin Almunia urmeaza sa mearga pentru trei zile la Atena, un pas neobisnuit pentru autoritati, potrivit unui oficial al UE, care a refuzat sa isi faca publica identitatea. Atentia intregii lumi s-a indreptat catre Grecia dupa ce guvernul ales in octombrie a anuntat ca deficitul bugetar al statului mediteranean ar fi putut atinge in 2009 12,7% din PIB, de peste patru ori mai mult decat limita impusa de UE, de 3%.