Cat ne costa desfiintarea locurilor de munca? Statul pierde 5.000 de euro pe an cu fiecare somer

Pe langa indemnizatia de somaj care trebuie platita tot de stat, pe masura ce oamenii sunt trimisi in somaj, la buget nu vor mai ajunge incasarile din taxele, contributiile si impozitele obligatorii pe care le plateste in mod normal atat angajatul, cat si angajatorul.

"Rezultatul acestei situatii este cat se poate de semnificativ: sistemul asigurarilor de somaj administrat de stat este nerentabil, ineficient si costisitor, raportand costurile intretinerii unui somer vizavi de beneficiile pe care statul le-ar obtine daca ar stimula angajatorul sa mentina locurile de munca", spune Emilia Dragu, partener la firma de consultanta fiscala TaxHouse.

Calculele realizate de specialisti in fiscalitate si resurse umane au luat in considerare valoarea salariului mediu brut pe economie din luna octombrie, care, potrivit Institutului National de Statistica, a fost de 1.881 de lei (448 de euro). Statul pierde cel putin 4.800 de euro pe an daca un angajat care castiga salariul mediu pe economie a intrat in somaj.

O persoana care a avut in ultimul an un salariu brut de 1.881 de lei, care are un stagiu de cotizare de minimum cinci ani, va primi timp de noua luni ajutor de somaj in cuantum de 544 de lei lunar, iar o persoana cu acelasi salariu, dar cu un stagiu de cotizare de cel putin zece ani va primi de la stat, timp de un an, un ajutor de somaj in valoare de 582 de lei pe luna.

"Angajatorul si salariatul suporta contributii lunare calculate in baza salariului pentru fondul de asigurari sociale (pensii - n.red.), fondul de asigurari sociale de sanatate si fondul de somaj", spune Anca Grigorescu, avocat partener in cadrul casei de avocatura bpv Grigorescu. Pe langa aceste taxe, angajatorul mai trebuie sa plateasca alte taxe lunare care se calculeaza la fondul de salarii, precum contributia la fondul de indemnizatii pentru concediul medical, contributia la fondul de garantare a creantelor salariale, contributia la fondul de risc si accidente si un comision la inspectoratul teritorial de munca. La acestea se mai adauga si alte impozite aferente salariatului. Pe langa acestea, statul va suporta si contributiile aferente fondului de asigurari sociale, fondului de asigurari sociale de sanatate si fondul de indemnizatii pentru concediul medical pentru persoana aflata in somaj, pe durata cat aceasta beneficiaza de indemnizatia de somaj.

"Dintotdeauna am stiut ca taxele si impozitele platite de companie pentru fiecare salariat sunt uriase, insa nu cred ca sunt actiuni individuale sau la nivel de grupuri mai mici care sa schimbe in vreun fel reglementarile legale. Deocamdata, nu cred ca exista nicio solutie in acest sens", sustine Roxana Ciltea, director de resurse umane in cadrul companiei farmaceutice Sanofi-Aventis Romania.

Pierderile sunt de fapt mai mari

In opinia lui Adrian Izvoranu, directorul general al Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR), pierderile cauzate de intrarea in somaj a angajatilor concediati sunt mult mai mari.

"Toata economia sufera pierderi (in urma cresterii somajului - n.red.), pentru ca exista o scadere a volumului de cumparare. In ceea ce priveste pierderile de la bugetul de stat, pe langa indemnizatii si contributiile sociale, se mai pierd bani din TVA, din impozitul pe profit si trebuie sa se mai faca si cheltuieli de asistenta sociala", adauga Izvoranu.

Anul trecut, aproape 250.000 de someri au intrat pe piata, ducand rata somajului la 7,5% si la un numar total de someri de aproape 700.000. Daca in 2009 cea mai mare parte a angajatilor care au ramas fara un loc de munca au provenit din mediul privat, in acest an este de asteptat ca bugetarii sa ingroase randul somerilor.

100.000 de bugetari pleaca acasa in acest an

In 2010 se estimeaza ca maximum 100.000 de bugetari isi vor pierde locul de munca. Pierderile suportate de stat cu fiecare somer sunt diferite, in functie de venitul brut, de vechimea in munca si de stagiul de cotizare.

"Fiecare somer are costul lui, nu se poate generaliza o astfel de situatie, dar se pot grupa pe categorii aceste costuri. Singura institutie calificata sa spuna cat costa fiecare somer este Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM). Aici nu mergem pe prezumtii si prognoze, iar in viitorul apropiat vom putea afla aceste cifre imediat", spune Silviu Bian, seful ANOFM.

Directorul ACPR este de parere ca o masura pentru iesirea din criza se poate face pe calea cresterii, si nu a scaderii. El crede ca disponibilizarile vor fi mai costisitoare si de aceea trebuie create rapid locuri de munca.

"Foarte multe agentii trebuie sa treaca in zona economiei sociale, pentru ca exista unele institutii necesare, dar care sunt prost dimensionate si bugetate. De exemplu, AJOFM-urile sunt institutii parazite care nu au ce cauta la bugetul de stat. Ele ar trebui sa fie institutii non-profit, care sa se ocupe de formarea profesionala", explica Izvoranu.

El a mai precizat ca agentiile judetene pentru ocuparea fortei de munca cheltuie lunar un buget in mod nejustificat si ca doar strang o oferta de locuri de munca de la angajatori.

In proiectul de buget pentru 2010 a fost introdusa o prevedere potrivit careia companiile care angajeaza someri sunt scutite de la plata contributiilor la asigurari sociale.

Angajatorii au apreciat ca masura arata bine "pe hartie", insa au subliniat ca in prezent aproape nimeni nu mai face angajari, astfel incat masura Guvernului risca sa ramana fara ecou. Ei au mai spus ca statul ar trebui sa se preocupe de cum poate fi stimulata cresterea economica, astfel incat companiile sa reinceapa sa creeze locuri noi de munca.