De ce nu functioneaza parteneriatul public-privat? Trei proiecte de autostrada in valoare de aproape 4 miliarde de euro sunt blocate

De ce nu merge contractul PPP? Constructorii spun ca legea nu e buna, avocatii explica ca legislatia actuala este o baza destul de solida pentru astfel de proiecte, dar riscul de tara este prea mare, iar autoritatile afirma ca bancile dau bani foarte greu. Statul nu poate sa construiasca aceste proiecte din fonduri proprii sau cu bani de la UE, dar nici nu urgenteaza inceperea proiectelor PPP.

Primul contract realizat in parteneriat public-privat - constructia tronsonului de autostrada Comarnic-Brasov, ar putea fi semnat luna aceasta, dupa mai mult de o jumatate de an de la anuntarea castigatorului.

Daca pregatirea acestui tronson a durat cinci ani de zile, ce se va intampla cu urmatoarele proiecte de acest gen care vor fi scoase la licitatie in 2010 - autostrada Pitesti-Sibiu (120 km) si centura autostrada a Capitalei (101 km)? Autostrada Comarnic-Brasov a mai avut castigatori si in 2004, insa ca parte a tronsonului Ploiesti-Brasov, cand la conducerea Ministerului Transporturilor era Miron Mitrea, insa au fost anulati in 2005, cand a fost instalat guvernul Aliantei DA.

Compania franceza Vinci, care a castigat impreuna cu grupul elen Aktor licitatia in luna mai a anului trecut, a fost unul dintre castigatorii din 2004, atunci cand nu s-a organizat o licitatie, ci s-au dat contractele prin incredintare directa. Noul contract de concesiune trebuia semnat pana pe 6 decembrie anul trecut, potrivit unei declaratii facute la sfarsitul lui 2009 de Radu Berceanu, ministrul transporturilor, insa termenul a fost prelungit pana in ianuarie. "Noi vrem sa semnam acest contract si probabil in urmatoarele saptamani vom face acest lucru. Oricum vrem ca in luna ianuarie sa stim sigur daca vom semna sau nu contractul, pentru ca nu mai vrem sa asteptam", a declarat Adrian Ionescu, directorul Directiei de Infrastructura din cadrul Ministerului Transporturilor.

BEI ar da 500 mil. euro, dar nu s-a hotarat cui

Banca Europeana de Investitii (BEI) este dispusa sa aloce 500 mil. euro pentru finantarea lucrarilor de constructie a autostrazii Comarnic-Brasov, insa nu a luat inca o decizie finala. "Contractul autostrazii Comarnic-Brasov este inca intr-un stadiu incipient. BEI nu a aprobat inca proiectul si inca nu s-a hotarat cine va fi cel imprumutat (CNADNR sau consortiul Vinci-Aktor, n.r.) si cand va fi semnat contractul de finantare", au declarat pentru ZF reprezentantii BEI. Informatia privind acordarea unei finantari pentru autostrada Comarnic-Brasov este publica inca din octombrie 2008 pe site-ul BEI.

Legea nu e clara, dar e buna

Constructorii sunt insa sceptici in ceea ce priveste succesul viitoarelor contracte de infrastructura in concesiune, atata timp cat legislatia este neclara. Proiectele PPP pot fi realizate in prezent in baza Ordonantei de urgenta nr. 34/2006.

"Va fi complicat sa vedem rezultate in urmatoarea perioada in ceea ce priveste contractele de infrastructura in parteneriat public-privat pentru ca in prezent exista doar un ordin de ministru care asigura cadrul legal al acestor proiecte", spune Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii (ARACO).

In replica, reprezentantii Ministerului Transporturilor afirma ca legislatia actuala nu reprezinta o piedica in realizarea unor proiecte de concesiune.

"Legislatia poate fi armonizata la nivelul celei din Uniunea Europeana. Problema este ca bancile sunt mult mai prudente in acordarea unei finantari pentru proiectele de concesiune din infrastructura, fiind vorba de sume mari si de faptul ca in Europa de Sud-Est nu prea sunt exemple de succes", explica Ionescu.

Dragos Apostol, asociat senior in cadrul departamentului de infrastructura si PPP al firmei de avocatura NNDKP, sustine ca nu legislatia este motivul principal pentru care in Romania exista atat de putine proiecte PPP.

"Cadrul normativ actual (Ordonanta Guvernului nr. 34/2006) nu mentioneaza in mod expres parteneriatul public-privat ca specie distincta de contracte, dar a spune ca in Romania nu exista actualmente un cadru normativ care sa permita realizarea proiectelor de parteneriat public-privat este exagerat".

Pe de alta parte, Matei Florea, partener in cadrul firmei de avocatura Schoenherr si Asociatii sustine ca atata timp cat riscul de tara al Romaniei este perceput foarte crescut, in lipsa unui ajutor substantial din partea guvernului (credit enhancement instruments), bancile comerciale nu vor finanta proiecte mari de PPP.

"Cheia este sa imbunatatim riscul de tara al Romaniei (perceput la nivel international) pana la un nivel la care finantarea de proiecte (project finance) sa fie posibila/viabila si sa existe disponibile instrumente de garantare impotriva fluctuatiilor de curs valutar (de obicei veniturile unui PPP sunt in moneda locala - RON)", explica Florea. Avocatii atrag atentia ca normele romanesti se concentreaza exclusiv asupra procedurilor pentru incheierea unui parteneriat intre autoritati si investitor, dar nu asigura coordonarea cu prevederi legale asupra administrarii domeniului public sau a exproprierilor.

Autostrada Pitesti-Sibiu si centura Capitalei, licitate in trei luni

Ministerul Transporturilor vrea sa scoata la licitatie pana la sfarsitul primului trimestru si autostrada Pitesti-Sibiu, proiect estimat la 1,3-1,5 mld. euro si centura la nivel de autostrada a Bucurestiului, proiect de peste un miliard de euro, care vor fi realizate tot printr-un parteneriat public-privat. "Cele doua proiecte au deja studiile de fezabilitate realizate si urmeaza ca pana la sfarsitul primului trimestru sa pornim licitatiile", afirma Ionescu.

Pentru autostrada de centura a Bucurestiului a fost semnat inca din iunie 2008 si va avea doua tronsoane - autostrada de centura nord (52,9 km) si autostrada de centura sud (48 km). Contractul a fost atribuit prin licitatie deschisa asocierii Louis Berger & Tuca, Zbarcea si Asociatii & Credinvest International Corporate Finance Ltd, beneficiarul final fiind CNADNR.

Autostrada Pitesti-Sibiu, desi este pe coridorul IV (Constanta-Nadlac), nu va primi finantare de la Uniunea Europeana si va fi realizata tot prin intermediul unui parteneriat public-privat, cel mai probabil in doua sectiuni - Pitesti-Curtea de Arges si Curtea de Arges-Sibiu.

Cat va costa autostrada Comarnic-Brasov si cum va fi platita

• 1,5 mld. euro - valoarea contractului de concesiune pentru autostrada Comarnic-Brasov, care se va intinde pe o perioada de 30 de ani, din care 1,18 mld. euro reprezinta costul total al lucrarilor de proiectare si constructie.
• Statul urmeaza sa plateasca constructorilor circa 180 mil. euro dupa finalizarea constructiei (valoare care acopera si dobanzile pe care le vor plati constructorii catre bancile de la care s-au creditat), timp de 26 de ani, la care se adauga banii incasati din taxa de autostrada, care va fi de 1,75 euro pe axa autovehiculului pe suta de kilometri.
• Calculat la o medie de 1,9 euro pe autovehicul, constructorii ar putea incasa circa 25 mil. euro pe an doar din taxa, la un trafic mediu zilnic de 30.000 de autovehicule.