Exclusiv online - Cum arunca chinezii cu banii: megastructurile de la JO 2008 abia daca sunt folosite
La aproape doi ani de la incheierea Jocurilor Olimpice (JO) de la Beijing, extravagantele constructii realizate de chinezi special pentru acest eveniment nu isi mai gasesc utilitatea lor initiala, scrie The New York Times. Stadionul Olimpic National, "Cuib de Pasare", a carui constructie a costat 423 mil. dolari, a devenit scena pentru diferite concerte sau parcuri tematice. Nici "Cubul cu apa", faimosul centru acvatic in care s-au investit peste 100 mil. dolari, nu mai gazduieste probe de natatie, ci reprezentatii de balet. Grandoarea acestor constructii a prevestit insa locul din ce in ce mai important pe care China a inceput sa-l ocupe in ierarhia marilor puteri economice.
Dupa incheierea Olimpiadei din 2008, Stadionul Olimpic National, cunoscut sub denumirea "Cuib de Pasare" ("Bird's Nest) datorita arhitecturii sale speciale, si-a pierdut din farmec. In prezent, stadionul serveste drept parc tematic de iarna, iar in aprilie ar putea gazdui chiar un concert al unei celebritati rock, menit sa "ajute China sa devina lider mondial in ceea ce priveste pacea globala si grija pentru sanatatea planetei".
Nu se stie insa sigur daca evenimentul va avea loc.
In primele 12 luni dupa incheierea Jocurilor Olimpice din 2008, Stadionul Olimpic National din Beijing a gazduit un spectacol organizat de actorul Jackie Chan, o partida de fotbal, un concert de opera si o prezentare a standardelor muzicale chineze.
De la stadion la mall
Echipa locala de fotbal a refuzat o oferta de a transforma complexul in teren propriu, si singurii care mai pun piciorul acolo sunt turistii, care platesc 7 dolari pentru a vizita magazinul de suveniruri.
In viitorul nu foarte indepartat, guvernul de la Beijing intentioneaza sa construiasca un centru comercial pe locatia "Cuibului de Pasare".
Si complexul acvatic national din Beijing, "Cubul cu apa" (Water Cube), a devenit din centru ce a gazduit probele olimpice de natatie, un spatiu pentru punerea in scena a spectacolului de balet "Lacul Lebedelor". Mai nou, "Cubul cu apa" ar putea deveni un parc acvatic.
Occidentalii ar putea cataloga absenta unei utilitati adecvate pentru aceste megastructuri drept o risipa de bani. Un contraexemplu concludent este chiar stadionul olimpic din Atlanta (SUA), ce a gazduit probele JO din 1996 si care a devenit ulterior teren de baseball.
Nici Grecia nu-si mai foloseste stadioanele
In Grecia insa, situatia seamana cu cea din China. Dupa ce tara a organizat JO din 2004, 21 din cele 22 de stadioane construite pentru a deservi probele olimpice erau nefolosite anul trecut. Investitiile guvernului elen in acest eveniment sunt considerate de catre unii analisti drept o cauza a actualelor dezechilibre de ordin fiscal ale tarii. Diferenta dintre cele doua tari consta in faptul ca Beijingul dispune de mai multe resurse si cheltuielile generate de JO nu au reprezentat o piatra de moara pentru bugetul national.
Cu numai doua veri in urma, extravaganta era cuvantul de ordine al tuturor constructiilor chineze special realizate pentru Olimpiada, sau poate era o simpla metafora ce ascundea importanta pe care China avea sa o capete la nivel mondial. La doar 18 luni distanta, tara asiatica a devenit un punct de referinta pentru economia mondiala, provocand surpriza liderilor politici straini.