MISTERELE CUVINTELOR/ Trage storul de la store

Autor: Alexandru Ciolan 23.02.2010
In inventarul numelor noi (care adesea nu corespund şi unor tipuri noi) de aşezăminte comerciale, ceea ce nu a fost (in engleză) ori nu a rămas (in română) market sau shop a fost sau a rămas store, sinonimul preferat de americani pentru a desemna locul de unde iţi faci cumpărăturile.
Store (la inceput doar verb, apoi şi substantiv) işi are, ca multe cuvinte englezeşti, originea in franceza veche (estorer, "a ridica, a inălţa", din lat. instaurare). Pe la 1300, store insemna "provizii, lucruri cu care te aprovizionezi", sensul de "prăvălie, loc unde se ţin lucrurile spre a fi vândute" născându-se in engleza din America pe la 1720. In zilele noastre, in engleza insulară store se aplică magazinelor mari, in timp ce pentru americani store este numele generic al magazinului, fie el mare sau mic.
In româna de după 1990 (inainte nu avem ştiinţă să fi fost folosit decât ocazional şi cu referire la Lumea Nouă), care a trebuit să consemneze naşterea obiceiurilor şi instituţiilor consumiste, store a pătruns şi când era, şi când nu era cazul. Avem societăţi comerciale care şi-au ataşat un store la nume ca să pară, probabil, afaceri occidentale serioase şi nu dughene sau buticuri dâmboviţene: "Fiecare client al Ferrari Store a cheltuit in decembrie in medie 85 de euro" (Z.fin. 7 I 10); "Harley-Davidson Store, care comercializează imbrăcăminte şi accesorii moto" (Z.fin. 18 XII 09); "Pentru anul 2010 conducerea Cocor are ca obiective să crească vânzările prin lansarea Cocor Luxury Store..." (Z.fin. 27 I 10). Culmea penibilului este insă atinsă de Orange (firmă, la urma urmei, franţuzească!), care instituie o inutilă distincţie intre store şi shop: "Pe lângă magazinele in franciză (Orange Store), Orange are şi propria reţea de magazine (Orange Shop)..." (Z.fin. 9 II 10).
Anchor store, magazinul-nadă, vedeta care atrage grosul clientelei spre un centru comercial, stâlpul de care se sprijină restul prăvălioarelor din complex, a fost tradus in română prin magazin-ancoră sau, mai simplu, ancoră: "Centrul comercial din Varna va avea ca magazin ancoră un supermarket Piccadilly şi un cinema multiplex Arena cu 1.300 de locuri" (bloombiz.ro 25 IX 07); "(A)tragerea de retaileri internaţionali, cărora li s-au oferit condiţii speciale - pentru ancore, iar in unele cazuri chiar şi contribuţii la cheltuielile de amenajare" (Financiarul 7 XI 09).
Big-box store (foto 1), construcţia paralelipipedică fără geamuri, fără etaj, fără fundaţie, fără stil, aşezată pe o placă de beton de mari dimensiuni (mii sau, in Statele Unite, zeci de mii de metri pătraţi), găzduieşte un mare magazin. Spre deosebire de sinonimele sale megastore sau superstore,termenul pune accentul pe aspectul exterior: "Analizăm la Iaşi posibilitatea de a pune cât mai multe big box-uri (clădiri cubice specifice hipermarketurilor sau magazinelor de bricolaj n.r.)..." (Z.fin. 21 V 09). Comerţul desfăşurat in asemenea cuburi impersonale, gândite exclusiv pentru a asigura eficienţa, a ajuns chiar să fie numit "comerţ de tip big-box".
Megastore şi superstore pun accentul pe dimensiuni, nu pe formă. Dacă megastore pare a fi legat, in română, doar de firma Altex, care işi numeşte astfel magazinele de mare suprafaţă ("Un nou megastore in Capitală. Compania Altex a inaugurat al treilea magazin Megastore din Bucureşti", Gardianul 25 V 05), superstore apare legat de numele a două companii, Gima ("Succesul inregistrat de Gima la Bucureşti Mall i-a determinat pe managerii companiei să deschidă un al doilea superstore in Prisma Town", Capital 29 VI 00) şi Proges ("Proges a deschis un nou superstore in Buzău", Curierul naţ. 2 IX 09). Vor reuşi megastore şi superstore să se generalizeze? In ce ne priveşte, nu le dorim succes.
Discount store sau discounter, magazinul care vinde cu preţuri mai mici decât magazinele obişnuite, apare in româneşte sub forma sintagmei magazin de tip discount ("Investiţii majore in dezvoltarea unor reţele de magazine de tip discount, in care să primeze raportul calitate-preţ", Săpt. fin. 15 VII 05) sau a substantivului neutru discounter ("Cei mai ieftini retaileri alimentari de pe piaţă, discounterele, au câştigat teren anul trecut in faţa supermarketurilor, din cauza scăderii puterii de cumpărare a românilor", Z.fin. 28 I 10). Bucureştiul are, de aproape un deceniu, şi un hard-discounter, deschis inaintea unor discountere obişnuite: "La patru luni de la deschiderea primului magazin de tip hard-discounter in Romania, XXL Mega Discount, numărul vizitatorilor a ajuns să fie de 18.000 pe zi, din care o treime sunt şi cumpărători..." (Z.fin. 24 VIII 01).
Despre convenient/convenience store să lăsăm să dea explicaţii şi să propună traduceri citatele din presă: "Este vorba de sistemul aşa-numit convenient-store, adică un lanţ de magazine de cartier (un fel de "magazinul de la colţul blocului"), unde este de regulă trafic intens de populaţie şi in care se pot cumpăra ţigări, produse de patiserie, bilete de loterie, cafea, hot-dog şi presă" (Săpt.fin. 26 VI 09); "Conceptul de convenience store modern (magazin de proximitate - n. red.) există acum doar in benzinării. In 2015 mă aştept să văd pe piaţa locală peste 1.000 de magazine de acest tip şi mai mulţi jucători mari, de talie internaţională" (Z.fin. 13 I 10). Aşa ne trebuie!
Corner store este magazinul de cartier, magazinul de la colţul străzii, dar folosirea sintagmei englezeşti il propulsează in sfera comerţului planetar, ridicându-l la statutul de categorie: "Am deschis de asemenea zece magazine format «corner store»…" (Z.fin. 29 X 09).
Drugstore este o farmacie şi ceva in plus: "Farmaciile de tip drugstore comercializează, pe lângă medicamente (…) o gamă de produse asociate, cum ar fi cosmeticele, produsele de infrumuseţare, produse de nutriţie, pentru ingrijirea copilului" (Z.fin. 31 X 05).
Department store este numele nou, american, pentru ceva ce aveam deja: "Definiţia de «department store» (grand magasin - in limba franceză; mare magazin - in limba română) diferă adesea de la o ţară la alta" (ronduldesibiu.ro 11 X 09).
La fel şi general store, magazinul universal de la sate sau din oraşele mici: "Chioşcul, spaţiu de recreere sau prăvălie «general store»?" (J.naţ. 21 VIII 08).
Şi tot la fel factory store, magazinul care vinde la preţ de fabrică: "Incepând din anul 2006, compania clujeană desfăşoară activităţi de comercializare a produselor proprii şi in Romania, prin intermediul magazinului Factory Store, deschis in Cluj-Napoca..." (Z. fin. 11 V 09).
Dar culmea sclifoselii anglicizante este atinsă de cei care işi scriu cu mândrie in cartea de vizită funcţia de store manager, sinonimul emfatic-internaţionalizant pentru şeful de magazin: "Raluca E., store manager..." (Z.fin. 22 XI 09).
Una dintre invenţiile recente in materie de comerţ este magazinul adaptat pentru un anumit stil de viaţă şi model de cumpărător: magazinul-concept, concept-store (foto 2), apărut la noi in ultima parte a anului 2009: "Unui astfel de public se adresează concept-store-urile. Unui public care are nevoie de individualizare..." (hotcity.ro 13 I 10); "Concept store (…) nu este nici magazin specializat, nici boutique de marcă, nici showroom. Este câte ceva din toate, un loc de cumpărături şi destindere in acelaşi timp (...) Se doreşte a fi un spaţiu sofisticat, rafinat, care reuneşte branduri de inaltă clasă" (R.l. 28 II 08).
In loc de concluzie, să ascultăm uimirea unui canadian de origine română: "Mă intreb de ce bucureştenii cumpără flori de la «Gherghina Flowers», merg in week-end la «mall», cumpără cafea de la «General Store» şi se mută in cartierul de blocuri «Amita Gardens»" (Formula AS 840 / 08).
Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi din acest articol veţi găsi in ediţia a treia a DCR (Dicţionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregătire la Editura Logos.

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolvent de spaniolă-romană al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şi publicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia. Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Făramiţă Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibă nepoţi.