Cum vede FMI viitorul economiei romanesti si in cati ani ne revenim. Cum comentati?

Acordul Romaniei cu FMI inseamna un imprumut de 12,95 miliarde de euro, iar impreuna cu banii de la Uniunea Europeana, Banca Mondiala si BERD, imprumutul extern al Romaniei se ridica la 19,95 miliarde de euro. Ordonanta de urgenta prin care Guvernul a ratificat acordul convenit cu FMI pentru acordarea transelor trei si patru din imprumut, in valoare cumulata de aproximativ 2,45 miliarde de euro a fost publicata marti seara in Monitor, astfel incat banii sa poata intra in conturile BNR si Trezoreriei, dupa ce FMI aprobase vinerea trecuta raportul de evaluare a acordului stand-by cu Romania. Jumatate din bani, cei care se vor duce la Ministerul de Finante, vor fi destinati acoperirii deficitului bugetar, iar cealalta jumatate vor fi destinati politicii monetare coordonata de banca centrala. Guvernul se angajeaza sa introduca masuri de reducere in continuare a cheltuielilor cu salariile, inclusiv o inghetare a tuturor salariilor cu exceptia salariilor minime.

Reducerea deficitului bugetar spre tinta de 31,9 mld. lei (5,9% din PIB proiectat) convenita cu FMI pentru acest an se va cuantifica in principal in trimestrul al treilea, cand dezechilibrul fiscal trebuie sa scada cu 4,8 mld. lei fata de nivelul din aceeasi perioada a anului trecut.

Jumatate din bani, cei care se vor duce la Ministerul de Finante, vor fi destinati acoperirii deficitului bugetar, iar cealalta jumatate vor fi destinati politicii monetare coordonata de banca centrala.

Ajustarile din celelalte trei trimestre sunt mult mai restranse, prin comparatie cu perioada iulie-septembrie.

Guvernul a convenit cu FMI reducerea deficitului bugetar in acest an la 31,9 mld. lei, de la 36,1 mld. lei in 2009, cu tinte indicative de deficit acumulat de 8,25 mld. lei, 15,54 mld. lei, 21,8 mld. lei, respectiv 31,9 mld. lei pentru finalul celor patru trimestre.

In 2008, deficitul bugetar se plasa la 8,3 mld. lei la sfarsitul primului trimestru, 14,456 mld. lei in primul semestru, 25,563 mld. lei pentru primele noua luni, respectiv 36,1 mld. lei pe ansamblul intregului an.

Astfel, deficitul bugetar ar urma sa scada in primul trimestru cu 250 mil. lei, de la 8,3 mld. lei la 8,25 mld. lei, si sa creasca in cel de-al doilea cu 1,14 mld. lei, de la 6,15 mld. lei la 7,29 mld. lei.

In ultimul trimestru al anului, indicatorul ar trebui sa coboare, potrivit obiectivelor convenite cu FMI, cu 438 mil. lei, de la 10,538 mld. lei la 10,1 mld. lei.

Trimestrul al treilea insa ar trebui sa aduca cea mai mare corectie a deficitului bugetar, de 4,847 mld. lei, de la 11,107 mld. lei la 6,26 mld. lei.

Guvernul s-a angajat in negocierile cu FMI pentru acordarea transelor III si IV din imprumut sa reduca in 2010 cheltuielile de personal cu 0,2% din PIB prin disponibilizari din sectorul public, o economie similara urmand sa fie obtinuta prin diminuarea platilor cu orele suplimentare si prime.

Angajamentul de a reduce in continuare cheltuielile de personal a fost inclus in scrisoarea de intentie la acordul cu FMI.

"Bugetul pe anul 2010 isi propune sa realizeze un deficit fiscal de 5,9% din PIB. Aceasta presupune o ajustare de 2% din PIB in termeni structurali. Dupa cum se anticipa in septembrie, majoritatea masurilor menite sa duca la acest deficit vor fi pe partea de cheltuieli (aproximativ 80% din ajustarea totala fata de proiectia de baza)", se arata in document.

Guvernul se angajeaza sa introduca masuri de reducere in continuare a cheltuielilor cu salariile.

In plus, sunt asumate o inghetare a tuturor salariilor cu exceptia salariilor minime (pentru a realiza o economie de 0,3% din PIB), o continuare a politicii de inlocuire doar a unui angajat din 7 care parasesc sistemul si reducerea platii orelor suplimentare si a primelor (0,2% din PIB), insotite de modificari structurale de reducere a numarului de salariati in sectorul public (0,2% din PIB).

Economiile rezultate din aplicarea legii pensiilor, datorita unei baze mai mari de contributii, unui control mai bun al revendicarilor frauduloase de pensii de invaliditate si a unui numar mai mic de pensionari anticipate, ar trebui sa se situeze, in estimarea Guvernului, la 0,1% din PIB.

Documentul releva totodata ca se asteapta ca o inghetare a cheltuielilor cu bunuri si servicii, a pensiilor (cu exceptia pensiei sociale minime) si a anumitor transferuri, precum si unele reduceri ale cheltuielilor cu bunurile si serviciile urmare a reorganizarii agentiilor de stat sa conduca la economisirea a inca 1,1% din PIB.

Pe partea de venituri, un impozit pe cifra de afaceri a distribuitorilor de medicamente (0,1% din PIB) si rambursarea imprumuturilor nete acordate vor contribui cu 0,6% din PIB sub forma de venituri suplimentare.

"In cazul in care aceste masuri nu genereaza consolidarea prevazuta, suntem de acord sa implementam masuri suplimentare menite sa acopere orice eventuala diferenta anticipata. Pentru a completa consolidarea fiscala, suntem ferm hotarati sa imbunatatim modul de gestionare a datoriei publice in 2010", afirma Guvernul in scrisoarea transmisa FMI.

Executivul promite totodata ca va lucra la imbunatatirea profilului de maturitate al datoriei publice si va crea un tampon (buffer) financiar in prima jumatate a anului, pentru a evita presiunile financiare sezoniere.

Criteriile specifice de politica economica incluse in document prevad reducerea nominala a cheltuielilor cu bunurile si serviciile comparativ cu anul 2009, reducerea cheltuielilor cu salariile in sectorul public pana la 8,7% din PIB in 2010, cu inghetarea salariilor nominale la nivelul de la sfarsitul anului trecut (cu exceptia angajatilor care primesc salariul minim), precum si inghetarea nominala a pensiilor, cu exceptia pensiilor minime care pot fi indexate cu inflatia.

"In cazul in care masurile preconizate nu genereaza consolidarea fiscala estimata, vor fi aplicate masuri suplimentare", este anuntat in document.

Guvernul a garantat totodata adoptarea de catre Parlament a Legii responsabilitatii fiscale pana la sfarsitul lunii martie, astfel incat Consiliul Fiscal sa fie integral operational pana la finele lunii aprilie, introducerea pana la sfarsitul lunii martie a unui sistem eficace de supraveghere a companiilor de stat monitorizate, adoptarea in Parlament inainte de sfarsitul lunii iunie a legislatiei privind imbunatatirea controlului asupra cheltuielilor autoritatilor locale.

Aceasta legislatie va stabili pentru administratia locala norme de cost pentru cheltuielile cu bunurile si serviciile, precum si pentru costurile de personal, va interzice transferul de resurse de la cheltuieli de capital catre cheltuieli curente si va intari controlul autoritatilor centrale asupra celor locale prin introducerea unui control ex-ante al cheltuielilor.

Pana la sfarsitul lunii mai vor fi adoptate masuri concrete de "suprimare" a blocajelor si intarzierilor, pentru accelerarea procesului de absorbtie a fondurilor structurale UE, Guvernul urmand sa elaboreze un raport pana in februarie 2011 cu progresele inregistrate in absorbtia fondurilor UE, iar pana la sfarsitul lunii iunie va fi adoptat un acord multianual de performanta intre Ministerul Transporturilor si agentii, care sa includa obiective de investitii si resursele preconizate.

"Acordul de performanta va trebui sa stabileasca un cadru clar de asumare a raspunderii si sa reduca interferentele politice, precum si schimbarile frecvente de prioritati", se arata in document.

Executivul va initia si o "analiza functionala" a administratiei publice realizata in doua etape, cu cate 6 ministere sau alte institutii guvernamentale, si va adopta cadrul bugetar pe termen mediu pentru perioada 2011-2013 inainte de sfarsitul lunii mai. A doua etapa a analizei va fi initiata inainte de jumatatea lunii octombrie si trebuie finalizata pana la sfarsitul lunii martie 2011.

Strategia de consolidare a finantelor publice prin reducerea cheltuielilor, asumata de autoritati pentru 2010, prezinta riscuri semnificative, avand in vedere dificultatile intampinate in trecut la aplicarea reformelor dificile, mai ales in zone precum salarizarea din sistemul public si pensiile.

In 2012 revenim la nivelul din 2008 (evolutie procentuala a PIB fata de 2008 a 100%, in euro)

Analistii Erste Bank se asteapta ca Produsul Intern Brut (PIB) al Romaniei sa atinga nivelul maxim inregistrat inainte de izbucnirea crizei nu mai devreme de 2012. Banca estimeaza ca economia va crestere cu 1,9% anul acesta si cu 3% in 2011.

Prognozele RBS Bank sunt mai optimiste si asteapta o revenire a PIB-ului nominal la 137,7 miliarde de euro in 2011, usor peste nivelul inregistrat in 2008. Pentru anul acesta, banca estimeaza o crestere cu 0,8% a economiei, pana la 124 de miliarde de euro.

Mult mai optimisti sunt analistii ING Bank, care vad in 2011 un PIB nominal de 149 miliarde de euro, fata de 137,1 miliarde de euro cat s-a inregistrat in 2008. ING estimeaza o crestere a economiei cu 1,6% anul acesta.

Si Raiffeisen Bank se asteapta ca economia sa revina la nivelul inregistrat inainte de criza pana la sfarsitul lui 2011. Analistii bancii estimeaza o crestere a economiei cu 1% anul acesta si cu 3,5% in 2011. La sfarsitul anului viitor, PIB-ul nominal ar urma sa ajunga la 146,5 miliarde de euro, potrivit Raiffeisen.

Somajul stagneaza la nivelul din 2009

FMI se asteapta la o rata a somajului de 7,9% in decembrie anul acesta, similara cu nivelul inregistrat la sfarsitul lui 2009, urmand ca somajul sa coboare pana la 6% la finalul anului viitor.

Analistii bancilor locale sunt insa mai pesimisti, prognozele acestora privind somajul la finalul acestui an indicand un nivel de pana la 10%.

In 2011, analistii se asteapta insa ca firmele sa reia angajarile si vad un somaj de 8,3-8,5% la sfarsitul anului.

Somajul a crescut rapid pe parcursul anului trecut, de la 4,3% in decembrie 2008 la 7,8% in decembrie anul trecut, arata datele ANOFM. Circa 80% din cei care si-au pierdut locul de munca in 2009 provin din mediul privat.

Economistii estimeaza ca anul acesta rata somajului va creste pe fondul concedierilor din administratia publica, dar si in conditiile in care economia isi va reveni doar treptat din recesiune, fortand companiile sa adopte noi masuri de reducere a cheltuielilor.

Creditarea revine greu, iar economiile scad

Economiile populatiei si ale companiilor vor scadea usor anul acesta pana la 30,7% din PIB, fata de 31,5% din PIB in 2009, in conditiile in care veniturile persoanelor fizice si cifrele de afaceri ale firmelor vor continua sa se ajusteze si in perioada urmatoare, potrivit FMI.

Depozitele constituite de rezidenti la banci au crescut anul trecut cu 10,8%, pana la 167,7 mld. lei (39,7 mld. euro), pe fondul unui sentiment de prudenta din partea acestora, dar si in conditiile in care 2009 a adus din nou dobanzi anuale de doua cifre. Investitiile straine directe ar urma sa revina pe crestere in 2010 dupa ce anul trecut s-au redus aproape la jumatate fata de 2008. In schimb, creditarea sectorului privat - care a stagnat anul trecut - va reveni mult mai greu la ritmurile de crestere din anii anteriori, arata datele FMI. Si analistii se asteapta ca bancile sa reia mult mai greu creditarea, apreciind ca anul acesta finantarile vor merge mai degraba la companii decat la persoanele fizice.

Venituri mai mari la buget, cheltuieli in scadere

Veniturile la bugetul de stat vor urca la 31,3% din PIB in 2010, comparativ cu 30,8% anul trecut, in conditiile in care si economia va inregistra o crestere de 1,5%, potrivit raportului de evaluare a Romaniei publicat de FMI.

Fondul se asteapta la o crestere a veniturilor statului dupa ce in anul trecut incasarile la buget s-au redus ca pondere in PIB cu circa doua puncte procentuale, fortand Guvernul sa se imprumute agresiv de pe piata bancara interna. Astfel, creditul guvernamental s-a dublat in ultimul an , ajungand la sfarsitul lunii ianuarie la 49,6 miliarde de lei.

Deficitul bugetar a ajuns in aceste conditii la 7,3% anul trecut, fata de 4,9% in 2008 si 3,1% in 2007. In acelasi timp, cheltuielile bugetare vor scadea anul acesta pana la 37,3% din PIB, adica sub nivelul din 2008. Guvernul a agreat cu FMI si Comisia Europeana un program de reducere a cheltuielilor publice, ceea ce ar putea atrage disponibilizarea catorva zeci de mii de functionari anul acesta si in 2011.

Deficitul bugetar urmeaza sa scada la 4,9% din PIB anul acesta si 4,4% din PIB in 2011. Datoria publica va continua sa creasca si in urmatorii doi ani, urmand sa ajunga la 33% din PIB in decembrie 2011, fata de 27,5% din PIB la sfarsitul anului trecut, potrivit estimarilor FMI. Nivelul datoriei publice este inca scazut comparativ cu alte state europene, dar analistii spun ca ingrijorator este ritmul de crestere al acesteia. Si analistii bancilor locale se asteapta la o crestere a datoriei publice pana in jurul a 30% din PIB in 2011. Ciprian Botea