Romanii au cheltuit pe Revelion banii pentru rata la banca din ianuarie
Restantele la credite ale populatiei si companiilor au urcat in ianuarie la 4,37% din soldul total al imprumuturilor, cresterea de aproape jumatate de punct procentual comparativ cu decembrie intrerupand tendinta de aplatizare a ritmului de crestere a creditelor cu probleme din ultimele luni ale anului trecut, arata datele BNR.
Analistii spun insa ca saltul din ianuarie al restantelor ar putea sa fie doar temporar, desi considera ca in perioada urmatoare exista toate sansele ca portofoliile de credit ale bancilor sa nu se imbunatateasca semnificativ.
"Comportamentul din ianuarie al debitorilor ar putea sa fie strict legat de cheltuielile mai mari din decembrie, care i-au adus in imposibilitatea de a-si mai plati ratele la inceput de an. Probabil este vorba doar de o amanare a platilor pentru perioada urmatoare", apreciaza Catalina Molnar, economistul-sef al RBS.
In ianuarie, restantele totale ale populatiei si companiilor au ajuns la 8,77 miliarde de lei (2,1 mld. euro), fata de 7,82 miliarde de lei in decembrie, valoarea acestora fiind impartita aproape egal intre debitorii cu imprumuturi in lei si cei cu imprumuturi in valuta.
Desi sunt ferite de riscul de curs de schimb, creditele in moneda nationala le dau cele mai mari batai de cap bancherilor, mai ales ca in mare parte este vorba de credite de consum fara garantii care sunt foarte greu de recuperat de la clientii care nu mai platesc. Astfel, ca pondere in soldul creditelor, restantele la lei au ajuns insa la 5,8%, fata de 3,5% la valuta. Creditele in valuta sunt in cea mai mare parte credite garantate, ceea ce explica rata mai mica a restantelor.
Restantele au avansat rapid in special in prima parte a anului trecut, pe fondul cresterii ratei somajului in sectorul privat, al scaderii veniturilor companiilor si al deprecierii leului. In ianuarie 2009 rata restantelor ajungea la 1,7% din imprumuturi, pentru ca la sfarsitul anului sa urce la 3,88% din imprumuturi.
Analistii spun ca in perioada urmatoare exista suficiente incertitudini cu privire la evolutia economiei, ceea ce indica o continuare a deteriorarii portofoliilor de credite ale bancilor cel putin pana la jumatatea anului. "Nu sunt foarte optimista in legatura cu evolutia restantelor in perioada urmatoare, pentru ca exista in continuare perspectiva cresterii somajului. In acelasi timp, companiile care au ales sa plateasca anticipat impozitul ar putea avea probleme in a-si plati datoriile", spune Molnar. In randul companiilor, cele mai mari probleme cu rambursarea datoriilor se inregistreaza in sectorul intreprinderilor mici si mijlocii (IMM), unde rata restantelor depasise pragul de 5% la sfarsitul anului trecut, fata de circa 1,5% in cazul corporatiilor, arata datele BNR. Un sondaj publicat luna aceasta de Banca Nationala indica insa ca bancherii incep sa vada riscuri in crestere si in ceea ce priveste companiile mari.
Cresterea restantelor survine in conditiile in care soldul total al creditelor acordate populatiei si companiilor a stagnat in ultimul an in jurul a 200 de miliarde de euro, asa ca ponderea restantelor acumulate este si mai vizibila. In ianuarie, creditul privat a coborat la 200,5 mld. lei (48,3 mld. euro) de la 201,2 mld. lei la sfarsitul anului trecut. Creditul de consum a scazut cu doua procente luna trecuta fata de decembrie, in timp ce creditul ipotecar a avansat cu 1,4% la valori exprimate in euro, pana la 5,83 miliarde de euro.
Cele mai mari restante se inregistreaza in judetele Bistrita-Nasaud si Ialomita, ajungand la 8,39%, respectiv 7,14% din soldul total al creditelor. Principalele probleme in aceste zone sunt somajul situat peste media la nivel national si faptul ca se bazeaza pe industrii puternic afectate de criza. In Ialomita, de exemplu, somajul depaseste 12%, fata de o medie de 8,1% la nivel national.
La polul opus se gaseste judetul Gorj, unde rata restantelor este sub 3%. Tot o pondere a restantelor in imprumuturi in jurul a 3% se inregistreaza in judetele Dambovita, Constanta sau Prahova.