De ce nu dau companiile private sporuri angajatilor asa cum face statul?

Angajatii de la stat, in special functionarii care lucreaza in administratia locala, beneficiaza de sporuri care, enumerate, de multe ori nu incap pe o pagina A4, printre care se numara sporul de tinuta, care ajunge pana la 700 de euro pe an, sporul de zambet, sporul pentru refacerea la intoarcerea din concediul de odihna.

"Cei de la stat «au pipait» pana unde se pot intinde. Sporurile de la stat reflecta ca intotdeauna s-au incercat diverse surogate la salarii, pentru a creste veniturile angajatilor. S-a tot vorbit pana acum despre majorarile de salarii la stat, dar niciodata despre majorarile de venituri", este de parere Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR). El adauga ca este probabil ca aceste sporuri sa se fi introdus si pentru ca nivelul de aprobare a majorarilor salariale in unele ministere nu era cel dorit.

Incepand cu anul acesta, in salariul de baza al bugetarilor au fost incluse o parte din sporuri (cum ar fi cel de vechime) odata cu intrarea in vigoare a legii unice a salarizarii. Totodata, sporurile pe care le vor incasa bugetarii nu trebuie sa depaseasca 30% din totalul veniturilor (salariul de baza si sporuri). Mai mult decat atat, o analiza a Curtii de Conturi arata ca sporurile incasate ilegal de angajatii din administratia publica ajungeau la 249 mil. euro in 2008.

"De cele mai multe ori, sunt sporuri care au ramas dintr-un sistem existent de salarizare (uneori chiar dinaintea anilor 1990) si sunt parte a contractului colectiv de munca la nivel de unitate", spune Anca Podoleanu, managing partner in cadrul companiei de consultanta in management Choice Management&Consulting si director executiv al HR Club, asociatia profesionistilor in resurse umane din Romania.

Companiile private recompenseaza performanta

In companiile private nu exista sporuri, cu exceptia celor stabilite prin negocieri in contractul colectiv de munca la nivel de ramura si a celor prevazute in Codul muncii. Totodata, in companiile private se ofera mai mult bonusuri, si nu sporuri, care se acorda lunar, trimestrial sau anual, in functie de rezultatele individuale ale angajatului sau de evolutia indicatorilor financiari ai firmei.

"Diferenta majora intre spor si bonus este evidenta: sporul se acorda indiferent de performanta, bonusul se acorda numai pe baza performantei. Acest lucru explica diferenta de mentalitate si perceptie a muncii: angajatii din mediul privat vor cauta sa-si creasca salariul prin cresterea performantei, iar cei de la stat incearca sa-si creasca salariul prin accesul la cat mai multe sporuri", mai spune Podoleanu.

In cadrul companiei de asigurari Euroins, angajatii primesc spor de fidelitate de 3% la salariu pentru primii trei ani petrecuti in companie, la care se adauga bonusurile de performanta, care pot atinge nivelul unui salariu brut.

"In general, in companiile private, sporul de vechime, de pilda, este inclus in salariul de baza negociat, fara a fi o parte separata, adaugata la salariul de incadrare", sustine Elena Covrig, directorul de resurse umane al companiei de asigurari Euroins. Pe langa aceste beneficiii, angajatii Euroins mai primesc si tichete de masa.

"La companiile private, totul se invarte in jurul fidelizarii oamenilor. De exemplu, unii le ofera fonduri convertibile in actiuni la firma la care lucreaza", mai spune Pogonaru. Legea permite companiilor private sa isi faca sisteme de salarizare proprii. La un moment dat, sindicalistii din mediul privat au obtinut prin negocieri o precizare in contractul colectiv de munca la nivel national prin care sa se includa anumite sporuri, cum sunt cele pentru conditiile de munca, in salariul de baza.

La privat, negocierile au fost mai aspre

In opinia lui Valentin Mocanu, secretar de stat in Ministerul Muncii, includerea unor sporuri ale bugetarilor in salariul de baza are ca scop o diferentiere mai mare intre beneficiile acordate pentru conditiile de munca. Totusi, exista si asa destul de multe sporuri mai ales in armata, in educatie sau in sanatate.

"Spre deosebire de sistemul public, in mediul privat au fost negocieri mai aspre. Bugetarii au mai multe sporuri pentru ca fiecare a incercat sa detalieze cat se poate de mult sporurile pentru conditii de munca", explica Mocanu.

In cadrul Agentiei pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru IMM-uri, o institutie subordonata Ministerului Economiei, angajatii primesc numai sporul de vechime pe langa salariul de baza, care are o valoare cuprinsa intre 5 si 20%. "Cred ca in sistemul public s-a incercat o crestere a veniturilor pentru angajatii performanti, pentru ca salariile sunt fixe si nu se negociaza, ca in mediul privat", sustine Cristian Haiduc, presedintele agentiei care are 21 de angajati in sediul central si aproximativ 130 in teritoriu.

O alta metoda folosita de sindicalistii bugetarilor pentru a creste veniturile angajatilor de la stat o reprezinta negocierile pentru fiecare categorie de salariati in parte. "Este o strategie mult mai usoara in negociere de a obtine beneficii pentru un numar mai mic de salariati prin aceste sporuri, decat a obtine o indexare pe toata grila de salarizare", explica Gratiela Ratiu, branch manager in cadrul companiei Von Consulting Brasov. Unii specialisti considera insa ca acordarea acestor sporuri este indreptatita in unele cazuri in randul angajatilor de la stat.

"Uneori, sporurile de la stat sunt justificate, pentru ca salariile sunt mici si exista oameni care chiar muncesc. Totusi, bonusarea ar trebui sa fie individuala", crede Sorin Roibu, directorul companiei de executive search Arthur Hunt.

Spre exemplu, un auditor cu gradul profesional superior, care a absolvit o facultate si lucreaza in cadrul Administratiei Prezidentiale, in Guvern, in Consiliul Concurentei sau chiar in Inspectia Muncii are un salariu de baza brut de putin peste 2.400 de lei, potrivit noii legi a salarizarii. Nivelul maxim la care poate ajunge salariul de baza pentru aceasta pozitie in functie de vechime este de 3.100 de lei brut, la care se adauga sporurile specifice, care nu pot depasi 30% din totalul veniturilor. Astfel, salariul net de baza pe care il incaseaza un auditor de la stat nu depaseste 2.200 de lei (540 de euro) chiar, chiar si cu o vechime maxima. In companiile private, salariile incasate de auditori sunt semnificativ mai mari.

"Salariile lunare pentru auditori din cadrul acestor companii variaza intre 6.000 si 10.000 de lei net (1.400 si 2.400 de euro - n.red.), in functie de nivelul de experienta. La salariu se pot adauga beneficii si bonusuri de performanta", sustine Eliza Nechifor, marketing & communication coordinator in cadrul Manpower.

Ce sporuri sunt trecute in Codul Muncii

• De vechime
• De fidelitate
• Pentru titlul de doctor
• Pentru activitati de interes national
• Pentru munca suplimentara
• Pentru conditii deosebite de munca
• Pentru lucrari de exceptie si misiuni speciale
• Gradatie de merit
• Sporuri pentru cei care lucreaza cu fonduri europene