CULISE DE EDITOR/ Noutati la Polirom, RAO, Humanitas

Editurile noastre publica sute de carti in fiecare luna, o enorma productie de carte, care copleseste de-a dreptul cititorul intrat intr-o librarie. Prin rubricile diverse ale "Ziarului de Duminica", care au ca subiect cartea, ne-am propus sa fim un ghid pentru cel care doreste sa se informeze, incat, atunci cand ajunge intr-o librarie, sa se poata orienta mai usor. La "Cartea de literatura" sunt semnalate carti aflate deja pe rafturi, intre care facem, fireste, o selectie. La fel se intampla cu cartea de istorie, de stiinta, de economie, de arta. Le sunt destinate cronici cartilor asupra carora merita sa ne oprim mai mult, din diverse motive, explicate de cei doi cronicari literari ai ziarului. Atentie aparte mai primesc colectiile. Asupra unui titlu tradus ne oprim pe indelete in fiecare numar. Din noianul de volume in curs de aparitie sau in pregatire alegem cate unul pe care il prezentam printr-un fragment, speram incitant, la rubrica "Avanpremiera". In sftrsit, in cadrul rubricii de fata, am invitat editurile sa ne semnaleze cate o carte aflata in pregatire, sa ne prezinte, pe scurt, de ce merita acea carte sa apara, sa fie cumparata si citita.

La Editura Polirom:

In noul sau mare roman, Catalin Dorian Florescu povesteste viata Zairei, o foarte pretuita papusareasa in România anilor '30, din preajma celui de-al Doilea Razboi Mondial si pina in vremurile noastre. Este o fascinanta calatorie intre Europa de Est si America si totodata povestea unei iubiri imposibile care supravietuieste deceniilor.

Zaira creste pe o mosie din Romania anilor '30 sub ocrotirea unei bunici mandre si a varului ei Zizi care, incercand sa-i aline singuratatea, ii insufla pasiunea pentru teatru. Razboiul si fascismul, apoi venirea comunistilor schimba dramatic soarta familiei. Singura iubire patimasa din viata ei esueaza. O fuga primejdioasa - prin Praga - ii poarta pe Zaira, pe sotul si pe fiica ei pana in America. Fire luptatoare si tenace, dar si plina de omenie, Zaira reuseste sa-si construiasca o existenta si printre straini insa nu ajunge sa fie fericita. Dupa multi ani, totul se naruieste. La batranete, ea are curajul sa se intoarca in patrie.

Cu un suflu narativ considerabil, palpitant si cu un final surprinzator, romanul contureaza imaginea unei epoci pline de conflicte dramatice. Catalin Dorian Florescu povesteste in ritm alert, cu expresivitate si forta, despre soarta unei femei care, in ciuda tuturor piedicilor, isi asculta glasul launtric intr-un secol al razboaielor si al violentei .

Nascut la 27.8.1967 in Timisoara, Catalin Dorian Florescu fuge, in vara anului 1982, cu parintii in Vest. De atunci locuieste in Zürich. Este cetatean elvetian. Studii universitare - psihologie si psihopatologie la Universitatea Zürich. 1995-2001 lucreaza ca psihoterapeut intr-un centru de reabilitare pentru dependentii de droguri. Perfectionare in Gestalt-terapie. Din decembrie 2001 scriitor liber-profesionist. A publicat romane si povestiri :

"Vremea minunilor", "In buricul pamintului", "Drumul scurt spre casa", "Radu si barbatul care voia sa vorbeasca", "11 September", "Foc, pofta de viata", "Escroci ai postmodernismului", "Noaptea de dinainte", "Maseurul orb", "Mirosul lumii", "Zaira". Acesta a aparut in 2008.

La Editura Rao:

Cele trei volume ale cartii (320, 384 si 448 de pagini) ale cartii au vazut lumina tiparului in intervalul 1934-1936, fiind scrise in limba

engleza, de altfel fragmente fiind publicate in presa britanica si in cea americana, inainte de cel de-al Doilea Razboi Mondial. Memoriile se intind pe perioada 1914-1934, care a inclus ani hotarâtori pentru istoria României (izbucnirea Primului Razboi Mondial, Marea Unire), dar si o perioada in care regina Maria s-a remarcat printr-o deosebita implicare in directia promovarii României.

Maiestatea Sa Maria, Regina a României, Principesa a României, Principesa de Edinburg si de Saxa, Coburg si Gotha, nascuta Marie Alexandra Victoria, din Casa de Saxa-Coburg si Gotha (n. 29 octombrie 1875, Eastwell Park, Kent, Anglia - d. 18 iulie 1938, Sinaia, Regatul României), a fost mare printesa a Marii Britanii si Irlandei, consoarta regelui Ferdinand si regina a României. A fost nepoata reginei Victoria a Marii Britanii. A fost supranumita de popor "Mama ranitilor"si "Regina-soldat", pentru atitudinea ei brava din

timpul Primului Razboi Mondial, când, alaturi de doamnele de la curte, a lucrat direct pe front in spitale de campanie sau a coordonat activitatea unei fundatii de caritate. De asemenea, regina este cunoscuta si pentru activitatea diplomatica asidua pe care a dus-o in favoarea României, dupa terminarea Primului Razboi Mondial, dar si pentru faptul ca a fost o iubitoare si o sustinatoare a artelor.

Opera sa literara include: "The Lily of Life", "Crinul Vietii", 1912; "The Dreamer of dreams", "Visatorul de vise", 1912; "Ilderim", 1915; "Patru anotimpuri", 1915; "Povestea unei inimi", 1915; "Why? A Story of Great Longing", "Povestea unui dor nestins", 1915; "The Stealers of Night", 1916, Londra; "Regina cea rea", 1918; "The Story of Naughty Kildeen", "Povestea neastâmparatei Kildeen", 1917; "O poveste de la Sfântul Munte", 1917; "My country, tara mea", 1921; "Minola", 1918; "Gânduri si icoane din timpul razboiului", Sibiu, 1919; "Peeping Pansy", Londra, 1920; "The Queens of Romania Fairy Book", "Cartea de basme a reginei României", 1923; "The Voice on the Mountain", "Glasul de pe munte", 1923; "The Lost Princess", Londra, 1924; "Inainte si dupa razboiu", 1925; "The Magic Doll of Romania", New York, 1929; "Lulaloo", 1929; "Casele mele de vis", 1930; "Copila cu ochi albastri", 1930; "Crowned Queens", "Regine incoronate", 1930; "Stella Maris", 1933

Traducere de Laura Frunza.

Sanctuarul Izbavitorilor este un spatiu vast si descurajant - un loc fara bucurii sau sperante. Cei mai multi dintre locuitorii lui fusesera adusi aici pe când erau doar baietei si au indurat ani multi de regim brutal al Stapânilor Izbavitori a caror cruzime si violenta aveau doar un singur scop - acela de a servi Credintei Unice. Intr-unul din intortocheatele coridoare ale Sanctuarului sta un baiat. Are poate paisprezece sau cincisprezece ani - nici el si nici altcineva nu stie sigur. Si-a uitat de mult numele adevarat, iar acum i se spune

Thomas Cale. Este un baiat ciudat si secretos, istet si fermecator, violent si sângeros. Este atât de obisnuit cu cruzimea, incât pare imun la ea, dar curând va deschide o usa gresita si va vedea un act atât de inspaimântator, incât va trebui fie sa scape din Sanctuar, fie sa moara. Singura lui speranta de salvare este sa ajunga pâna la Memphis, orasul care reprezinta opusul Sanctuarului din toate punctele de vedere: de o frumusete rapitoare, lipsit de Dumnezeu si profund corupt. Doar ca Izbavitorii il vor pe Cale inapoi cu orice pret... nu din pricina secretului pe care l-a aflat, ci din pricina altui secret, neaflat de el, dar mult mai infricosator!

Paul Hoffman a mai scris alte doua romane: "Intelepciunea crocodililor", care avea ca subiect prabusirea sistemului financiar mondial si "Epoca de aur a cenzurii", o comedie neagra bazata pe experientele sale ca cenzor de film. Ca scenarist, Paul Hoffman a lucrat cu Francis Ford Coppola si lucreaza in prezent la un scenariu despre viata lui SirWalter Raleigh si la un thriller contemporan. "Mâna stânga a lui Dumnezeu" este primul volum dintr-o trilogie.

La Editura Humanitas:

Neagu Djuvara (n. 18 august 1916), fiul Tincai Gradisteanu si al lui Marcel Djuvara, nu a ales intâmplator subiectul cartii sale: este ultimul descendent, pe linie materna, al unui neam boieresc important care a dat tarii membri in elita politica cu ajutorul careia domnii pamânteni au domnit in Tara Româneasca, iar pe linie paterna, al unui alt neam de boieri, aromâni la origine, stabiliti in principate la sfârsitul veacului al XVIII-lea, care a dat si el tarii politicieni, diplomati, medici, profesori universitari. O demonstratie in raspar cu imaginea cultivata de regimul nivelator din ultimii 50 de ani, care a negat vehement rolul aristocratiei in complexa structura sociala, politica si culturala a principatelor române.

"Ce au fost boierii mari in Tara Româneasca? Saga Gradistenilor"este o cercetare asupra unei familii boieresti si, in fapt, un volum ce priveste istoria institutiilor politice românesti premoderne. Fara tagada, asa cum reiese din minunata demonstratie a autorului, istoria boierimii române atinge incontinuu istoria politica a principatelor, deoarece marea boierime a jucat un rol foarte insemnat - ba chiar dominant in guvernarea tarii, dinainte de "descalecatori" si pâna la nasterea României moderne. Vom descoperi in ce fel marile familii boieresti si-au dobândit sau si-au pierdut mosiile si, odata cu averile, privilegiile politice si dregatoriile inalte. Cum au fost rând pe rând si mai mult sau mai putin constient, agentii aproape exclusivi a trei influente straine, determinante in domeniul culturii: cea slavona, in primele timpuri ale Evului nostru Mediu, cea greaca, apoi turco-fanariota, in secolele XVII-XVIII, la urma cea franceza in secolul al XIX-lea si inceputul celui de al XX-lea. Cum au incheiat aliante de familie, puternic marcate de endogamie, pentru a conserva rangurile si din nou averile. Cum femeile, adesea aprige, au jucat un rol insemnat in transmiterea numelui. Cum ei, boierii, au fost promotorii modernizarii României ca revolutionari, reformatori, oameni politici. Cum, catre sfârsitul veacului al XIX-lea, când sarcina guvernarii României este preluata de burghezia nationala, neamul Gradistenilor se stinge in dureri: moarte timpurie, sinucideri, copii din flori, alienatie mentala.

Neagu Djuvara, pare-se ultimul Gradistean, ofera in cartea sa si un capitol inedit de ilustratii, facsmile, arbori genealogici, tabele de ascendenti, indici de familii inrudite. S-ar parea ca, potrivit uneia dintre genealogii, nepoata sa reia saga familiei Gradisteanu, casatorindu-se cu un alt descendent al unei alte ramuri a Gradistenilor!