Trebuie sa plateasca o tara pentru greselile unei banci private?

Marea Britanie si Olanda fac presiuni asupra guvernului de la Reykjavik sa plateasca pentru greselile unei banci din sistemul privat.

Preluarea obligatiilor bancii online Icesave de catre guvernul islandez s-ar traduce prin plata a 5,3 mld. dolari (3,9 mld. euro) sau 16.400 de dolari (12.000 de euro) pe cap de locuitor. Suma echivaleaza cu 45% din Produsul Intern Brut (PIB) pe 2009 al statului, scrie Bloomberg. Dar trebuie sa plateasca o tara pentru greselile unei banci private?

"Cetatenii unei tari nu sunt vinovati de politica unei banci private. Banca trebuie sa-si asume propriile erori si sub controlul statului si al opiniei publice cei vinovati sa plateasca", a declarat analistul Dragos Cabat. "Pana la urma, transferul transfrontalier al datoriilor bancii nu este o masura corecta. Pe de alta parte insa, prin sistemul de functionare al bancilor, cetatenii beneficiaza de garantarea depozitelor si astfel se stabileste o legatura intre stat, contribuabili si sistemul bancar", potrivit lui Cabat.

E nevoie de o legislatie mai buna

"Din punct de vedere moral, cetatenii nu sunt responsabili, insa problema e mai complicata. Autoritatile Islandei trebuia sa supravegheze mai indeaproape sistemul bancar autohton. Chiar daca datoria este privata, in cele din urma este afectata credibilitatea intregii tari. Situatia de fata ar putea reprezenta un studiu de caz pentru Uniunea Europeana, intrucat inca nu exista o legislatie care sa reglementeze un mecanism cum este cel din cazul de fata. Cine trebuie sa-si asume responsabilitatea? Guvernul tarii de unde provine banca sau toate guvernele tarilor in care respectiva institutie are operatiuni de anvergura? Avem un exemplu aproape paralel in cazul Fortis", a afirmat Laurian Lungu, managing partner la firma Macroanalitica.

In cazul Fortis, una dintre cele mai importante institutii financiare belgiene, guvernele din tarile Benelux au colaborat pentru a o prelua in octombrie 2008 pentru suma de 11,2 mld. euro.

Atunci, guvernul belgian a cumparat 49% din divizia bancara belgiana a Fortis, pentru 4,7 miliarde de euro, in timp ce Olanda a dat 4 miliarde de euro pentru un pachet similar de actiuni din divizia bancara olandeza a grupului.

93% dintre votantii islandezi au respins asa-numitul acord Icesave in cadrul referendumului de sambata. Acordul prevede rambursarea pana in 2024 a sumei de 3,9 mld. euro avansate de Olanda si Marea Britanie pentru despagubirea propriilor cetateni, afectati de falimentul bancii online Icesave, divizie a Landsbanki Islands.

Imposibilitatea de a ajunge la un consens asupra acestei probleme a pus sub presiune acordarea unor noi transe din imprumutul in valoare de 4,6 mld. dolari oferit de Fondul Monetar International (FMI) si i-a determinat pe analistii de la agentia de evaluare financiara Fitch sa retrogradeze ratingul de credit al Islandei la categoria "junk".

Standard & Poor's a semnalat ca ar putea recurge la aceeasi masura.

Opozitia islandezilor complica perspectiva atingerii unui acord cu Londra si Haga si ar putea taragana aceste demersuri pentru inca un an, potrivit Moody's Investors Service.

Tarile nordice refuza sa mai finanteze Reykjavikul

Desi FMI a anuntat ca programul sau de finantare a guvernului de la Reykjavik nu are legatura cu problemele Icesave, a apreciat totusi ca ar putea intarzia eliberarea anumitor transe.

Astfel, principalii contribuabili la salvarea Islandei, tarile nordice, au subliniat ca isi vor suspenda imprumutul pana in momentul in care problema va fi rezolvata.

Ministrul olandez de finante, Jan Kees de Jager, a afirmat ca este "dezamagit" de faptul ca acordul Icesave nu a ajuns inca la o finalitate, in timp ce omologul sau britanic, Alistair Darling, a declarat ca "am incercat sa fiu rezonabil; problema fundamentala pentru noi este sa ne recuperam banii". Chiar si in aceste circumstante, Darling a precizat ca guvernul de la Londra este "pregatit sa fie flexibil, intrucat nu este in interesul nostru sa excludem Islanda".