Exclusiv online - Secretul iesirii din recesiune a Frantei: sustinere puternica pentru firmele mici

HB-Henriot este una din cele mai vechi companii din Franta, producator de obiecte artizanale din lut pictate manual din 1690, scrie The New York Times. Compania a fost fondata in Bretania pentru argila din aceasta regiune. Dupa ce apele raului Odet au devenit insa sarate, compania nu a mai putut utiliza argila de aici.

Totusi, aceasta nu a disparut, in pofida crizei economice si competitiei din Asia, guvernul considerand-o "o intreprindere a patrimoniului viu" al Frantei. Acesta a intervenit din timp, salvand compania si cele 54 de locuri de munca din cadrul sau.

Autoritatile din Paris au accelerat platile si rambursarea taxelor catre companiile mici si mijlocii; a amanat plata taxelor si a acceptat deduceri imediat; a acordat subventii egale aproape cu salariul lunar pe muncitor astfel incat firmele sa-si poata reduce costurile legate de forta de munca fara a pierde angajati; a acordat unele garantii de credit, astfel incat bancile sa acorde credite companiilor de acest tip.

HB-Henriot este un exemplu elocvent al modului in care Franta nu numai ca face fata crizei economice, dar a si devenit una dintre cele mai stabile economii din Europa, prima care a depasit recesiunea si a inregistrat o crestere neasteptat de mare in ultimul trimestrul al anului trecut, in timp ce economia Germaniei a stagnat.

Franta a actionat din timp. S-a concentrat pe salvarea companiilor si locurilor de munca, cateodata spre nemultumirea partenerilor sau din UE; a pus accent pe investitii in crearea de locuri de munca; si-a sustinut bancile s a facut presiuni asupra acestora pentru a da drumul creditarii si a decis sa permita deficitului sau bugetar sa creasca timp de cativa ani, desi cu moderatie.

Dar Franta a avut si noroc. Economistul Alexandre Delaige spune simplu: "Franta a fost afectata intr-o mai mica masura pentru ca sectorul sau imobiliar a fost mai putin important decat pentru Irlanda si Spania, finantele sale mai putin importante decat pentru Marea Britanie, si a fost mai putin expusa fata de Europa de Est decat Germania".

Recesiunea din Franta nu a fost nici pe departe la fel de profunda ca cea din Germania si cu atat mai putin decat cea din Statele Unite. Cresterea din acest an este asteptata sa fie pozitiva, dar modesta, de aproximativ 1,2%, aproape similara cu cea din Germania, comparativ cu 0,7% pentru Europa ca intreg si 2,2% in Statele Unite. Bancile franceze sunt insa intr-o stare mai buna decat cele din Germania, iar Franta este cu mult mai putin dependenta decat Germania de gasirea unor piete pentru bunuri procesate si de lux.

Politica franceza este departe de a fi perfecta, cresterea somajului, in special in randul tinerilor, impreuna cu cea a deficitului bugetar si datoria nationala deja ridicata fiind probleme ce vor persista dincolo de criza. Guvernul promite acum sa reduca cresterea cheltuielilor publice la mai putin de 1% pe an din 2011 si sa aduca deficitul la 3% din PIB pana in 2013, desi tintele sale de crestere par prea ridicate, iar majorari de taxe ar putea fi necesare. In general, insa, verdictul este unul pozitiv pentru presedintele Nicolas Sarkozy si guvernul sau.

Meritele apartin in mare parte primului-ministru Francois Fillon, ministrului responsabil de implementarea planului de redresare, Patrick Devedjian, si ministrului pe probleme economice Christine Lagarde.

Dupa parerea multor critici, insa, succesul francezilor nu este surprinzator, fiind mai mult legat de structura economiei decat de politica guvernamentala. Dimensiunea sectorului de stat a "amortizat" oarecum recesiunea si a sustinut consumul.

Insa ceea ce face ca Franta sa iasa in evidenta este nivelul ridicat al datoriei sale, care ar putea ajunge la 81,5% din PIB in 2012, conform Insee, combinat cu nivelurile ridicate ale cheltuielilor publice, deficitul fiind asteptat sa ajunga la 8,2% din PIB.

"Dupa criza, va trebui sa existe un moment al adevarului privitor la deficitul structural", spune Cohen. "Guvernul spune fara majorari de taxe, dar cat timp va mai dura aceasta situatie?".

Cat despre HB-Henriot, cu un nou proprietar si un nou distribuitor american, aceasta incearca sa majoreze exporturile de la 10 la 30% din business. Totusi, compania va putea supravietui numai daca exporturile ajung la 50% din vanzari. In caz contrar, cu tot ajutorul de stat si toata retorica privitoare la identitatea nationala, BH-Henriot va fi nevoita sa ia in calcul externalizarea locurilor de munca.