Afaceri de 850 mil. euro sunt in insolventa. Guvernul: Suntem o economie de piata. Cum comentati?

In vreme ce companiile continua sa alunece in criza si tot mai multe cunosc gustul insolventei, Guvernul incepe sa esueze chiar si in organizarea de seminarii anticriza.

Cu putine masuri de impact luate in primele luni ale anului pentru combaterea efectelor recesiunii, Executivul ar fi urmat sa anunte ieri un nou plan intr-o dezbatere organizata de Camera Deputatilor, care pana la urma nu a mai avut loc (la cererea PSD si PNL).

In acelasi timp, companiile sufera: principalele 10 companii aflate astazi in insolventa au afaceri de 850 de milioane de euro si 10.000 de angajati. Anul acesta insolventa a inceput sa loveasca companii din productie, precum Medeus, in vreme ce anul trecut lovite au fost companiile din retail - asemenea PIC, Flamingo sau K Tech Pro.

Ce ar urma sa contina noul plan anticriza al Guvernului si care sunt masurile Guvernului pentru a ajuta companiile in insolventa?

Consilierul pe probleme economice al premierului Andreea Paul-Vass spune ca masurile Guvernului privind combaterea crizei vizeaza ansamblul economiei si nu tintesc o companie anume aflata in dificultate: "Orice criza economica trebuie sa faca fata la falimente, suntem intr-o economie de piata. Cand discutam masuri anticriza noi le anticipam pentru intreaga economie".

Ea mai spune ca noul program anticriza nu va fi publicat pana ce el nu va fi prezentat de Emil Boc in Parlament.

Insa, afirma Vass, documentul va fi un raport despre ce a facut Guvernul exclusiv pentru mediul de afaceri si pentru crearea de locuri de munca - si a facut multe, afirma ea - de la inlesniri privind plata TVA la continuarea masurii somajului tehnic si pana la scutirea de la plata CAS pentru cei care angajeaza someri. De asemenea, planul va contine masuri ce vor fi luate in viitor care sunt "secrete".

Pana in prezent, doua masuri concrete, cu sanse sa arate rezultate palpabile pentru combaterea crizei, a luat Guvernul de la inceputul anului: este vorba despre programul Prima casa 2 si de prelungirea programului Rabla.

La insistentele sindicatelor si a antreprenorilor a fost prelungita si masura somajului tehnic.

Despre ce ar urma sa contina noul plan anticriza, Mediafax spune, citand surse guvernamentale, ca Emil Boc o sa anunte ca Guvernul examineaza infiintarea unui fond national de investitii alimentat din actiunile minoritare detinute de stat la diferite companii si care sa fie valorificate pentru proiecte de investitii.

Mediul de afaceri crede ca masurile luate pana acum sunt prea putine pentru o economie in a carei sansa de recuperare rezonabila nu pare sa mai creada nici Guvernul - de vreme ce, in programul de convergenta 2009-2012, Executivul ia in calcul scenariul unei cresteri economice de doar 0,3% din PIB, fata de o crestere de 1,3%, cum stipula raportul privind economia ce a insotit proiectul legii bugetului.

"Suntem tara cu cele mai putine reactii la criza. Prima casa si Rabla sunt carpeli. Guvernul nu a luat nicio masura puternica pentru economie. Si Guvernul, si BNR parca se cramponeaza in lupta cu inflatia, care este acum o problema falsa", crede Matei Paun, analist financiar, managing partener al BAC Investment.

Ce ar trebui sa faca in continuare Guvernul? "In primul rand acum trebuie stimulat nivelul consumului, pentru care este nevoie de masuri de politica monetara si fiscala. Politica de amanare a platii TVA-ului ajuta acum companiile si as fi fericit sa se poata aplica masura. Sprijinul pentru cresterea consumului se poate face prin cresterea increderii consumatorului si prin mesaje pozitive din partea guvernantilor", spune Adrian Oltean, director general al Flamingo, companie intrata in insolventa la jumatatea lunii decembrie a anului trecut.

Flamingo a inregistrat in cursul anului trecut cea mai mare scadere a vanzarilor din sectorul electroIT, cifra de afaceri fiind mai jos cu 60% in 2009, potrivit estimarilor ZF, fata de 2008, cand a raportat circa 202 mil. euro.

Piata electroIT a fost una dintre cele mai afectate in intreaga economie, alaturi de industria auto si sectorul constructiilor.

Oltean si Paun sustin ca este obligatoriu ca Guvernul sa prezinte un program de investitii.

"Nu au inca acest plan. Trebuie sa restranga din cheltuieli, sa regandeasca cheltuielile publice si sa stimuleze investitiile. Dar ei se joaca cu pensiile", spune Paun.

"Nu inteleg de ce nu se fac investitii pentru ca daca pui cateva miliarde de euro in infrastructura sau alte obiective, se angajeaza cateva mii de oameni, iar banii aceia ajung la ei. Astfel pot consuma. Este o matematica simpla. Pana acum insa imprumuturile s-au luat pentru acoperirea unor cheltuieli si a unor pierderi. Sa ne uitam la executia bugetara", spune la randu-i Oltean.

El adauga ca Romania ar trebui sa se uite putin la situatia din Grecia: "Ei au luat masuri curajoase: au crescut TVA-ul. Nu zic ca Romania ar avea nevoie de masuri la fel de drastice, dar nu mai merge cu binisorul. Este nevoie de terapie soc".

Pe de alta parte, reprezentantii companiilor din industria mezelurilor spun ca si putinele masuri luate de guvern pentru a sprijni industria au ramas fara ecou, pentru ca nu au fost puse in aplicare.

"Guvernul a luat o masura in ceea ce priveste termenele de plata in industria carnii (prin intermediul legii produselor alimentare facuta dupa Codul de Bune Practici - n.red.), prin care magazinele sunt obligate sa plateasca carnea achizitionata la 12 zile fata de pana la 60-90 de zile (cum se intampla in ultimii ani). Este o masura buna, dar numai pe hartie, pentru ca nu a fost pusa in aplicare de magazine", a declarat Romulus Dumitru, directorul de achizitii al producatorului de mezeluri Medeus din Capitala.

Medeus a intrat insolventa in ultima parte a anului trecut la cererea actionarilor Daniel

Marcu, Timotei Dobanda si Aurel Ion. Medeus, companie cu afaceri de 20 de milioane de euro in urma cu doi ani, avea datorii totale de 15,3 milioane de euro in 2008, potrivit datelor Ministerului Finantelor.

Radu Lotrean, asociat coordonator al Casei de Insolventa Transilvania, responsabila cu reorganizarea judiciara a retailerului de incaltaminte Leonardo, intrat anul trecut in insolventa, afirma: "Companiile nu au simtit nicio masura care sa vina in sprijinul mediului de afaceri. Singura masura se refera la posibilitatea companiilor de a angaja someri, dar asta nu ajuta Leonardo, care face disponibilizari. Comerciantul ar trebui sa simta facilitati la impozite".

Guvernul pregateste, asadar, un nou plan anticriza, pe care, deocamdata, il tine secret.

Potrivit unor surse guvernamentale, pe langa ipoteza realizarii unui fond de investitii, noul plan anticriza ar urma sa fie captusit cu intentii mai vechi, cum ar fi scutirea de la plata unor impozite pentru antreprenorii de pana in 30 de ani aflati la prima lor afacere sau cu masura renuntarii la plata anticipata a impozitului pe profit.

Matei Paun sustine ca cel mai inteligent lucru pe care l-ar putea face Guvernul si BNR ar fi sa nu mai sprijine leul si sa ajute exporturile: "Este de neinteles cum in actuala criza efortul se concentreaza pe sustinerea unui leu puternic care anunta esecul unei relansari prin exporturi si impulsioneaza importurile ieftine. Guvernul si BNR salveaza bancile, dar condamna relansarea economica".