MISTERELE CUVINTELOR/ Festivalul sau drumul de la religios la comercial

Autor: Alexandru Ciolan 16.03.2010
Dicţionarele româneşti de limbă definesc festivalul ca o manifestare artistică desfăşurată periodic, intr-un cadru sărbătoresc, şi ii indică drept etimon fr. festival. (Dicţionarul de neologisme, ediţia din 1986, avansează, eronat, pe lângă franceză, şi engl. şi it. festival. In italiană insă festivalul e festivale, iar sursa engleză, după cum vom vedea, ar putea fi invocată, insă numai după 1990 şi, in orice caz, cu un sens lărgit, care ar fi trebuit consemnat.)
Pentru franceză, festivalul e un cuvânt bumerang (dat cu imprumut altei limbi şi luat de acolo inapoi, imbogăţit). Derivat din latinescul festivus "sărbătoresc, vesel" (din familia lui festum "zi de sărbătoare"), vechiul francez a intrat in engleză, unde a fost folosit mai intâi ca adjectiv şi, de pe la 1600, ca substantiv, cu sensul de "sărbătoare". Pe vremea aceea sacrul nu fusese profanat şi sărbătorile erau, evident, religioase, marcând un calendar mai armonios legat de mersul anotimpurilor şi de ciclurile naturii. După ce s-au modernizat (bulucindu-se in oraşe şi incepând să trăiască in ritmul monoton al industriei), oamenii au mimat o vreme viaţa conformă marilor cicluri, ţinând vechile sărbători, tot mai golite insă de conţinut in deşertul fabricii şi al cetăţii industriale. Şi atunci a trebuit să se inventeze noi sărbători, care nu aveau in comun cu cele vechi decât ciclicitatea, festivismul şi năzuinţa de desprindere din contingent. Aşa s-au născut festivalurile, sărbătoririle artistice ori culturale - muzicale, teatrale ori, ceva mai inspre noi şi cu o irepresibilă putere de iradiere, cinematografice. Acesta este momentul in care engl. festival s-a intors in franceză (şi din franceză a intrat in română, cu sensurile consemnate in dicţionarele noastre). Festivalurile au continuat să "evolueze", pierzându-şi incet-incet şi caracterul ceremonial şi limitându-se doar la a fi manifestări periodice, motive de bucurie şi distracţie sau, şi mai rău, in vremea consumismului, simple prilejuri sau pretexte pentru a cumpăra. Acesta este cuvântul primit, cu braţele deschise, de limba română după 1990. Festivalul despre care citim in presa de azi este un târg şi nimic mai mult - sau, in cel mai bun caz, unul dublat de un concurs cu premii gândite pentru a asigura o mai bună vânzare.
"Poftiţi, intraţi,/ intraţi şi cumpăraţi,/ avem di tăti" este imnul constelaţiei de festivaluri inchipuite de minţi locale dar stipendiate (sau năzuind a fi stipendiate) cu bani de la bugetul central. Aşadar, avem:
- festival de gaming la... Palatul Copiilor, micuţilor pregătindu-li-se cu atenţie dependenţa de jocuri (9am.ro 18 II 10);
- festival de modă la Iaşi, pe numele său oficial "Romanian Fashion Week" (semnalat de olteni in Gaz. de Sud 22 X 01);
- festival de pomana porcului in Covasna (baniinostri.ro 16 II 10);
- festival de publicitate la Sala Palatului din Bucureşti (Z. fin. 18 V 01);
- festival de tuning cu "maşini de peste 3,5 mil. euro" (Capital 20 X 08);
- festival de turism la... Ujgorod, in Ungaria, dar cu prezenţa judeţului Satu Mare (eziare.com 15 IX 09);
- festivalul de ţigări de foi in Cuba, la care asistă poporul român prin fumătorii lui milionari (Capital 21 XI 09);
- festivalul berii, "printre miasme de mici şi floricele" (Gaz. de Sud. 27 X 01);
- festivalul brânzei şi pastramei la care asistă (sau nu mai poate asista) Preşedintele (ziare.com 27 IX 09);
- festivalul cartofului de laMiercurea-Ciuc, cu tocăniţe, tocane sau gulaşuri (J.naţ. 13 VIII 09);
- festivalul cârnaţilor (ziare.com 20 I 10) sau chiar, rod al inţeleptei branduiri, festivalul cârnaţilor de Pleşcoi (ziare.com 1 X 07);
- festivalul clătitelor, noul nume al Fasching-ului de pe vremea când in Ardeal şi Banat mai aveam nemţi (baniinostri.ro 8 II 10);
- festivalul dulciurilor, dedicat cofetarilor şi patiserilor, gândit sub forma unei expoziţii cu vânzare (Z. 29 XI 08);
- festivalul florilor la Piteşti şi festivalul castanelor la Baia Mare (G. 29 IX 09);
- festivalul indrăgostiţilor, de Valentine's Day, concretizat in oficializarea căsătoriilor pentru o zi (suntem asiguraţi: simbolice, dar nu ştim dacă şi neconsumate - Gaz. de Sud 15 II 10);
- festivalul ingheţatei, despre care organizatorii spun că a plăcut vizitatorilor (Capital 19 VIII 09);
- festivalul mărţişorului in dulcele târg al Ieşilor (Z. de Iaşi 24 II 10);
- festivalul merelor (evident, frumoase) de Voineşti (J.naţ. 9 XI 08);
- festivalul peştelui de la Brăila, cu cea mai mare salată de icre (Z. 14 XI 09);
- festivalul sarmalelor de la Praid, cu Băsescu şi Udrea pe post de invitaţi-infulecători de onoare (mediafax.ro 1 X 09);
- festivalul shoppingului din Dubai, dar deschis şi românilor cu dare de mână, care nu pot lăsa să le scape discounturile considerabile aplicate brandurilor de lux (Capital 14 I 09);
- festivalul ştiinţei, cam anost, fiindcă nimeni nu vinde şi nu cumpără, la care participă liceeni din Arad şi Cluj-Napoca (stiintaazi.ro 7 XI 09);
- festivalul ţuicii (ei, aşa da!) in Vălenii de Munte (Z.fin. 16 XI 01);
- festivalul usturoiului din judeţul Botoşani, cu produsul antidraculos, se pare, importat din China (Z.fin. 14 IV 03);
- festivalul vinului la Timişoara, la Arad, la Iaşi, la Valea Călugărească, la Aiud, la Târgu Mureş (aici, cuplat cu Festivalul artei meşteşugăreşti), la Mangalia...
Şi pentru că toate acestea trebuiau să poarte un nume, li s-a spus festivalită: "Fenomenul festivalitei, extins la noi in mai toate domeniile artei (...) e unul alarmant, ce va avea drept urmare (...) o pulverizare a culturii naţionale intr-o sumă de... culturi locale" (Curierul naţ. 16 IX 04).
Americanul, frate cu românul, ne-a imprumutat o reţetă festivalieră de făcut (la ei) şi de tocat (la noi) bani. De la neamţul care ştie să petreacă am luat Fest-ul, cel din pantagruelicul OktoberFest muenchenez. Numai că ceea ce la germani se leagă fest, la noi se destramă şi, cârpăcit, devine altceva: "După ce au anunţat anularea ediţiei de anul acesta a festivalului B'Estfest, promoterul român confirmă inlocuirea sa cu un alt festival, Ciuc Summer Fest 2010" (Ev.z. 5 III 10). Avem, astfel, şi Gay Fest ("Un festival anual de gay pride care are loc in Bucureşti s…t aduce in centrul atenţiei publice cultura queer din toate zonele. In cadrul festului din acest an s-au organizat expoziţii, concerte de cabaret cu transsexuali şi alte petreceri" - Cotid. 8 VI 07 p. 15). Ar mai fi şi ceva lesbi de invocat, dar parcă e, deja, prea mult...
Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi din acest articol veţi găsi in ediţia a treia a DCR (Dicţionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregătire la Editura Logos.

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolvent de spaniolă-romană al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şi publicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia. Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Făramiţă Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibă nepoţi.