MISTERELE CUVINTELOR/ Festivalul sau drumul de la religios la comercial
Autor:
Alexandru Ciolan
16.03.2010
Dicţionarele româneşti de limbă
definesc festivalul ca o manifestare artistică desfăşurată
periodic, intr-un cadru sărbătoresc, şi ii indică drept etimon fr.
festival. (Dicţionarul de neologisme,
ediţia din 1986, avansează, eronat, pe lângă franceză, şi engl. şi
it. festival. In italiană insă festivalul e
festivale, iar sursa engleză, după cum vom vedea, ar putea
fi invocată, insă numai după 1990 şi, in orice caz, cu un sens
lărgit, care ar fi trebuit consemnat.)
Pentru franceză,
festivalul e un cuvânt bumerang (dat cu imprumut altei limbi
şi luat de acolo inapoi, imbogăţit).
Derivat din latinescul
festivus "sărbătoresc, vesel" (din familia lui festum
"zi de sărbătoare"), vechiul francez a intrat in engleză, unde a
fost folosit mai intâi ca adjectiv şi, de pe la 1600, ca
substantiv, cu sensul de "sărbătoare". Pe vremea aceea sacrul nu
fusese profanat şi sărbătorile erau, evident, religioase, marcând
un calendar mai armonios legat de mersul anotimpurilor şi de
ciclurile naturii. După ce s-au modernizat (bulucindu-se in oraşe
şi incepând să trăiască in ritmul monoton al industriei), oamenii
au mimat o vreme viaţa conformă marilor cicluri, ţinând vechile
sărbători, tot mai golite insă de conţinut in deşertul fabricii şi
al cetăţii industriale. Şi atunci a trebuit să se inventeze noi
sărbători, care nu aveau in comun cu cele vechi decât ciclicitatea,
festivismul şi năzuinţa de desprindere din contingent. Aşa s-au
născut festivalurile, sărbătoririle artistice ori culturale -
muzicale, teatrale ori, ceva mai inspre noi şi cu o irepresibilă
putere de iradiere, cinematografice. Acesta este momentul in care
engl. festival s-a intors in franceză (şi din franceză a
intrat in română, cu sensurile consemnate in dicţionarele noastre).
Festivalurile au continuat să "evolueze", pierzându-şi incet-incet
şi caracterul ceremonial şi limitându-se doar la a fi manifestări
periodice, motive de bucurie şi distracţie sau, şi mai rău, in
vremea consumismului, simple prilejuri sau pretexte pentru a
cumpăra. Acesta este cuvântul primit, cu braţele deschise, de limba
română după 1990. Festivalul despre care citim in presa de azi este
un târg şi nimic mai mult - sau, in cel mai bun caz, unul dublat de
un concurs cu premii gândite pentru a asigura o mai bună
vânzare.
"Poftiţi, intraţi,/ intraţi şi
cumpăraţi,/ avem di tăti" este imnul constelaţiei de festivaluri
inchipuite de minţi locale dar stipendiate (sau năzuind a fi
stipendiate) cu bani de la bugetul central. Aşadar,
avem:
- festival de gaming
la... Palatul Copiilor, micuţilor pregătindu-li-se cu atenţie
dependenţa de jocuri (9am.ro 18 II 10);
- festival de modă
la Iaşi, pe numele său oficial "Romanian Fashion Week" (semnalat de
olteni in Gaz. de Sud 22 X 01);
- festival de pomana
porcului in Covasna (baniinostri.ro 16 II 10);
- festival de publicitate
la Sala Palatului din Bucureşti (Z. fin. 18 V 01);
- festival de tuning cu
"maşini de peste 3,5 mil. euro" (Capital 20 X 08);
- festival de turism
la... Ujgorod, in Ungaria, dar cu prezenţa judeţului Satu Mare
(eziare.com 15 IX 09);
- festivalul de
ţigări de foi in Cuba, la care asistă
poporul român prin fumătorii lui milionari (Capital 21 XI
09);
- festivalul berii,
"printre miasme de mici şi floricele" (Gaz. de Sud. 27 X
01);
- festivalul brânzei
şi pastramei la care asistă (sau nu mai poate asista)
Preşedintele (ziare.com 27 IX 09);
- festivalul cartofului
de laMiercurea-Ciuc, cu tocăniţe, tocane sau gulaşuri (J.naţ. 13
VIII 09);
- festivalul cârnaţilor
(ziare.com 20 I 10) sau chiar, rod al inţeleptei branduiri,
festivalul cârnaţilor de Pleşcoi (ziare.com 1 X
07);
- festivalul
clătitelor, noul nume al Fasching-ului de pe
vremea când in Ardeal şi Banat mai aveam nemţi (baniinostri.ro 8 II
10);
- festivalul dulciurilor,
dedicat cofetarilor şi patiserilor, gândit sub forma unei expoziţii
cu vânzare (Z. 29 XI 08);
- festivalul florilor la
Piteşti şi festivalul castanelor la Baia Mare (G. 29 IX
09);
- festivalul
indrăgostiţilor, de Valentine's
Day, concretizat in oficializarea căsătoriilor pentru o zi (suntem
asiguraţi: simbolice, dar nu ştim dacă şi neconsumate - Gaz. de Sud
15 II 10);
- festivalul
ingheţatei, despre care organizatorii spun că a
plăcut vizitatorilor (Capital 19 VIII 09);
- festivalul
mărţişorului in
dulcele târg al Ieşilor (Z. de Iaşi 24 II 10);
- festivalul merelor
(evident, frumoase) de Voineşti (J.naţ. 9 XI 08);
- festivalul
peştelui de la Brăila, cu cea mai mare salată de
icre (Z. 14 XI 09);
- festivalul sarmalelor
de la Praid, cu Băsescu şi Udrea pe post de invitaţi-infulecători
de onoare (mediafax.ro 1 X 09);
- festivalul shoppingului
din Dubai, dar deschis şi românilor cu dare de mână, care nu pot
lăsa să le scape discounturile considerabile aplicate brandurilor
de lux (Capital 14 I 09);
- festivalul
ştiinţei, cam anost, fiindcă nimeni nu
vinde şi nu cumpără, la care participă liceeni din Arad şi
Cluj-Napoca (stiintaazi.ro 7 XI 09);
- festivalul
ţuicii (ei, aşa da!) in Vălenii de Munte (Z.fin. 16
XI 01);
- festivalul usturoiului
din judeţul Botoşani, cu produsul antidraculos, se pare, importat
din China (Z.fin. 14 IV 03);
- festivalul vinului la
Timişoara, la Arad, la Iaşi, la Valea Călugărească, la Aiud, la
Târgu Mureş (aici, cuplat cu Festivalul artei meşteşugăreşti), la
Mangalia...
Şi pentru că toate acestea
trebuiau să poarte un nume, li s-a spus festivalită:
"Fenomenul festivalitei, extins la noi in mai toate domeniile artei
(...) e unul alarmant, ce va avea drept urmare (...) o pulverizare
a culturii naţionale intr-o sumă de... culturi locale" (Curierul
naţ. 16 IX 04).
Americanul, frate cu românul,
ne-a imprumutat o reţetă festivalieră de făcut (la ei) şi de tocat
(la noi) bani. De la neamţul care ştie să petreacă am luat
Fest-ul, cel din pantagruelicul OktoberFest muenchenez.
Numai că ceea ce la germani se leagă fest, la noi se destramă şi,
cârpăcit, devine altceva: "După ce au anunţat anularea ediţiei de
anul acesta a festivalului B'Estfest, promoterul român confirmă
inlocuirea sa cu un alt festival, Ciuc Summer Fest 2010" (Ev.z. 5
III 10). Avem, astfel, şi Gay Fest ("Un festival anual de
gay pride care are loc in Bucureşti s…t aduce in centrul atenţiei
publice cultura queer din toate zonele. In cadrul festului din
acest an s-au organizat expoziţii, concerte de cabaret cu
transsexuali şi alte petreceri" - Cotid. 8 VI 07 p. 15). Ar mai fi
şi ceva lesbi de invocat, dar parcă e, deja, prea
mult...
Exemplificări şi datări pentru
sensurile şi cuvintele noi din acest articol veţi găsi in ediţia a
treia a DCR (Dicţionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregătire la
Editura Logos.
ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolvent de spaniolă-romană al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şi publicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia. Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Făramiţă Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibă nepoţi.