Infrastructura: Unde este rupta calea ferata

Liniile directe Sibiu-Brasov, Bucuresti-Giurgiu, Marasesti-Focsani sau Turnu Severin-Filiasi sunt inchise circulatiei sau sunt deviate pe alte rute mai lungi, dupa ce in ultimii patru ani s-au rupt trei poduri importante la Arpasu de Jos (Sibiu) in 2009, Gradistea (jud. Giurgiu) in 2005 si Putna Seaca (jud. Vrancea) in 2005, iar in luna februarie a acestui an au avut loc alunecari de teren in localitatea Balota (jud. Mehedinti).

"Calea ferata a fost fortata sa devina neatractiva prin lipsa investitiilor in infrastructura, care a dus la izolarea unor localitati precum Giurgiu, prin prabusirea in 2005 a podului de la Gradistea, sau a orasului Galati, prin riscul crescut de prabusire a tunelurilor aflate la intrarea in localitate", afirma Stefan Roseanu, secretarul general al Asociatiei Industriei Feroviare din Romania (AIFR), care detine 20 de companii cu afaceri totale de 1 mld. euro. Lucrarile de reparatie a tunelului CFR Galati (cu o lungime de 1 km) au inceput in 1996 si nu au fost finalizate.

El afirma ca prabusirea podurilor de pe calea ferata dintre Brasov si Sibiu a provocat izolarea celor doua orase. In plus, legatura dintre Muntenia si Transilvania este intrerupta temporar din cauza faptului ca tunelurile de protectie impotriva caderilor de stanci de pe Valea Oltului nu sunt finantate. "Legatura feroviara a Timisoarei de Bucuresti este o alta problema a deficientei infrastructurii feroviare, intrucat, pe langa izolarea unui important spatiu urban, este intrerupta si circulatia pe Coridorul IV Paneuropean", afirma reprezentantii AIF.

Intarzierea investitiilor in reabilitarea si modernizarea caii ferate a facut din sistemul feroviar romanesc unul dintre cele mai neatractive din regiune, desi trendul din Europa Centrala si de Vest este invers, fiind realizate proiecte de investitii masive pentru a transforma acest sector intr-un motor de crestere economica.

Planuri mari, bani putini. CFR SA, care detine in proprietate 90% din totalul liniei de cale ferata din Romania, ar trebui sa investeasca in urmatorii ani in infrastructura feroviara 3,64 miliarde de lei (860 mil. euro) pentru reparatii, intretinere si eliminarea punctelor periculoase pentru a asigura viteza standard europeana de 160 kilometri pe ora.

Suma a scazut fata de anul trecut, cand necesarul de finantare era estimat la 3,93 de miliarde de lei (930 mil. euro), potrivit unui proiect de hotarare de guvern privind aprobarea actului aditional pe anul 2010 la contractul de activitate a CFR SA pentru perioada 2008-2011, elaborat de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (MTI).

Defalcat, CFR ar avea nevoie de 1 miliard de lei (252 mil. euro) pentru repararea si intretinerea liniilor si instalatiilor, astfel incat sa le mentina la nivelul actual, de 911 milioane de lei (217 mil. euro) pentru a ridica restrictiile de viteza si a elimina punctele periculoase existente, prin lucrari la linii, tuneluri si instalatii, si de 1,6 miliarde de lei (395 mil. euro) pentru cresterea vitezei de circulatie la standardul european.

Insa compania ar putea cheltui anul acesta doar un sfert din necesar, echivalentul a 1,2 mld. lei (296 mil. euro), potrivit proiectului de act normativ, nivel similar cu cel de anul trecut. Din totalul sumei, 981,75 milioane de lei (233,7 mil. euro) provin de la bugetul de stat, in crestere cu 68,5% fata de nivelul propus in 2009, de 582,04 milioane de lei (137,6 mil. euro).

10 mil. euro, reparatii capitale. Sumele pe care le va primi anul acesta CFR pentru reparatii capitale si intretinere sunt derizorii si in niciun caz nu poate fi facuta o strategie pe termen mediu si lung cu acesti bani, potrivit lui Gheorghe Popa, secretar de stat pe probleme feroviare din cadrul MTI.

"Nu putem sa facem o strategie pentru repararea caii ferate si modernizarea infrastructurii feroviare cu acesti bani. Este vorba de o suma foarte mica, pe care o vom directiona catre eliminarea unor puncte periculoase din cele peste 1.000 existente in prezent", afirma Popa. El a mai precizat ca este nevoie de atragerea altor surse de finantare, fie prin realizarea unor parteneriate de tip public-privat, fie prin accesarea de fonduri europene, care sa suplineasca banii de la bugetul de stat.

Pentru reparatii capitale CFR SA ar putea primi de la buget 56 milioane de lei (13,3 mil. euro), iar pentru reparatiile de intretinere suma alocata ar putea fi de 50 de milioane de lei (12 mil. euro) si alte 15,4 milioane de lei (3,7 mil. euro), din care 80% din credite externe si restul de la bugetul de stat.

La capitolul reparatii capitale vor fi efectuate, printre altele, lucrari pe o lungime de doar 63 kilometri de linii pentru care vor fi alocate 27,4 milioane lei, patru poduri reparate cu 6 milioane lei) si cinci tuneluri cu 14,8 milioane lei.

Pentru reparatii curente de intretinere fondurile sunt prevazute pentru 2.450 kilometri de linii si 90.000 de metri patrati de revopsire a podurilor. Cei 15,4 milioane de lei vor fi folositi in special pentru lucrari la echipamente si instalatii specifice domeniului feroviar.

Astfel, CFR va investi pentru reparatii in acest an 121,4 milioane de lei, in conditiile in care necesarul pe 2010 este de aproape opt ori mai mare, respectiv 823 milioane de lei, reprezentand, printre altele, lucrari la 270 kilometri de cale ferata, 28 de poduri, zece tuneluri, 45 de cladiri si tot atatea vagoane.

Modernizari de gari. In prezent se afla in executie peste 20 de statii de cale ferata: Ploiesti Sud, Arad, Alba Iulia, Brasov, Bacau, Suceava, Buzau, Sighisoara, Drobeta-Turnu Severin, Fetesti, Sibiu, Oradea, Tulcea, Focsani, Galati - etapa I - cu fonduri de la buget, dar si Constanta, Craiova, Timisoara, Iasi si Cluj-Napoca - cu fonduri de la BERD - si modernizarea statiei Focsani la standarde europene - Corpul B. Investitiile se deruleaza insa greoi, cel mai bun exemplu fiind gara de la Drobeta-Turnu Severin, unde lucrarile au inceput in 2004 si nu au fost finalizate nici pana in acum.

CFR SA ar putea cheltui anul acesta pentru proiectele finantate din fonduri externe rambursabile 227,3 milioane de lei, din care 178,4 milioane de lei din credite externe si 48,8 milioane de lei de la bugetul de stat. Majoritatea fondurilor vor fi cheltuite pentru informatizarea garilor, modernizarea liniei Curtici-Simeria si pentru eliminarea efectelor inundatiilor.

CFR SA ar putea primi fonduri nerambursabile PHARE si ISPA de 245,5 milioane de lei, care vor fi folosite pentru modernizarea liniilor Baneasa-Fetesti (91 km), Campina-Predeal (47 km) si asistenta tehnica pentru pregatirea proiectelor feroviare.

Aproape 40% din reteaua de cale ferata si peste 60% din numarul total de poduri si podete au depasit termenul limita la care ar fi trebuit reparate, situatie care sporeste riscul producerii de accidente, potrivit datelor CFR SA. Lungimea retelei de cale ferata este in prezent de 10.800 km, lungimea desfasurata a liniilor fiind de 20.210 km.