Ce miza are legea falimentului personal si de ce se opun bancherii
Un proiect al legii falimentului personal, initiat in toamna trecuta de senatorul PD-L Iulian Urban alaturi de alti colegi de partid, vine sa reglementeze un domeniu sensibil, al executarii contractelor de credit.
Peste 10% dintre clientii persoane fizice inregistreaza in prezent restante la plata ratelor la credite, iar numarul executarilor de bunuri facute de banci ajunge la cateva sute lunar.
In prezent, bancile pot executa in linii mari orice bun si orice venit al debitorului pe termen nelimitat pentru a-si recupera integral creantele, chiar daca in contractele de credit nu sunt stipulate in mod explicit. Proiectul, un document de 14 pagini, prevede instituirea unor proceduri de insolventa si faliment pentru persoanele fizice, asemanatoare celor pentru companii, prin care debitorul poate obtine o anumita protectie si chiar stergerea partiala a datoriilor, in cazul in care bunurile acestuia nu sunt suficiente pentru acoperirea datoriilor. Proiectul legii, care permite debitorilor persoane fizice sa isi declare insolventa in cazul in care au ajuns intr-o situatie de supraindatorare si nu mai pot face fata datoriilor, a trecut de Senat cu 72 de voturi pentru si 3 impotriva si asteapta acum votul Camerei Deputatilor, care are rol decizional.
Bancherii spun ca nu este momentul
Una dintre cele mai controversate prevederi ale proiectului se refera la stergerea datoriilor ramase in cazul debitorilor care au deschis procedura insolventei demonstrand buna-credinta si care reusesc sa achite cel putin 75% din sume, fie anticipat, fie in cadrul planului agreat de instanta.
"Avem 24 de miliarde de euro credite pentru populatie, iar daca 10% dintre clienti s-ar declara in faliment scuzabil, ar insemna practic ca un sfert din aceasta suma, adica 600 de milioane de euro, nu s-ar mai recupera sub nicio forma. Faceti comparatie cu profitul sistemului bancar din 2009, cand a fost de 182 de milioane de euro", spune Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB) si al CEC Bank.
Potrivit proiectului, "debitorul de buna credinta care, fie prin plan, fie prin plata anticipata, a acoperit un minim de 75% din valoarea totala a creantelor acceptate in lista creditorilor, va beneficia de inchiderea anticipata a procedurii si de stergerea din toate registrele de publicitate si evidente publice a consecintelor juridice ale insolventei".
"Persoanele care din diferite motive nu isi mai pot plati creditele de la banci, fie ca au fost dati afara de la serviciu, fie ca li s-a micsorat salariul, vor putea merge in fata judecatorului cu un plan de redresare financiara, prin care se angajeaza sa plateasca 75% din datoria fata de banca. Bine, ei se vor angaja sa nu faca cheltuieli exagerate, sa nu plece in vacanta in Caraibe de pilda", explica senatorul PD-L Iulian Urban, initiatorul legii. Urban, avocat de profesie, si-a creat notorietate prin sprijinirea debitorilor in conflictele cu bancile. El detine si o firma de recuperari de creante, Urban si Asociatii.
Radu Ghetea spune ca ARB a depus la Comisia juridica din Senat un punct de vedere, in care sublinia ca nu este momentul oportun, dar a propus si o serie de amendamente. "Nu s-a tinut cont de niciunul."
Va creste costul creditelor ipotecare
"Exista un risc real ca noua lege sa fie exploatata ca o afacere, asa cum se intampla de multe ori si cu legea insolventei companiilor, cand unele firme intra voluntar in procedura de insolventa la recomandarea avocatului. Va insemna cresterea riscului de credit si un cost mai mare al creditelor ipotecare", comenteaza Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank.
Seful ARB afirma ca proiectul nu defineste actiunea de "buna-credinta" a debitorului care cere deschiderea procedurii de insolventa. In forma aprobata de Senat, este definit falimentul scuzabil, care reprezinta "falimentul personal pentru care instanta a acordat, la cererea debitorului, beneficiul scuzabilitatii, dupa ce va fi considerat ca falimentul personal nu se datoreaza culpei grave, relei credinte sau fraudei debitorului, ci unor conjuncturi economice si sociale nefavorabile". Proiectul prevede ca datoriile care nu pot fi acoperite prin valorificarea bunurilor sa fie sterse.
"Eu nu cred ca este vorba de taierea a 25% din profitul bancilor. Oricum, 30% din suma rambursata de o persoana fizica pentru credite reprezinta comisioane sau taxe ale bancii", spune Urban. El considera ca legea are mari sanse sa treaca de Camera in ciuda opozitiei bancilor, intrucat 80% dintre parlamentari si familiile lor au credite.