Schweighofer: Cand celelalte industrii scad, piata padurilor creste
Grupul austriac Schweighofer, care opereaza mai multe fabrici din domeniul prelucrarii lemnului, dar care investeste si in achizitia mai multor suprafete de paduri, estimeaza ca productia la capacitate maxima din agricultura, cel mai recent sector in care activeaza, urmeaza sa fie atinsa in a doua jumatate a anului 2011.
"Avem 5.000 de hectare de terenuri agricole care vor fi coagulate in doua ferme. Pe langa grau, porumb, sfecla de zahar si soia, vrem sa cultivam si plop si salcie. In special plop pentru biomasa", a spus Lucian Petre, coordonatorul proiectului de achizitii si management terenuri forestiere si agricole al grupului Schweighofer. El a motivat aceste achizitii prin faptul ca "investitiile in terenuri sunt bune intr-o perioada de criza". Preluarile de terenuri agricole au fost derulate prin firma Agraria Nord, iar "productia va merge pe piata cu cele mai bune preturi".
Intrebat de ZF daca aceasta piata va fi externa, Lucian Petre a dat exemplul unui lot de teren achizitionat de la investitori italieni care au vrut sa se retraga, iar productia de pe acest lot a mers exclusiv pe piata romaneasca.
Intrarea in agricultura a grupului Schweighofer, controlat de omul de afaceri austriac Gerald Schweighofer, este o surpriza in conditiile in care el si-a concentrat pana acum investitiile in industria lemnului. Schweighofer detine fabrici de prelucrare a lemnului la Sebes si Radauti, iar anul trecut a mai preluat doua unitati, una detinuta de IKEA la Siret si una la Comanesti (Bacau), Finnforest Baco Production (astazi Holzindustrie Schweighofer Baco). El mai are de asemenea un hotel de 100 de camere la Radauti si mai multe investitii in energie regenerabila. O alta directie de investitii din ultimii ani au fost padurile.
Au luat 2.000 de hectare de paduri sub management
Grupul austriac a cumparat ultimele paduri la mijlocul anului trecut, cand a platit 7 mil. euro pentru achizitia a 2.000 de hectare in zona Buzau-Covasna.
"Suntem aproximativ la acelasi nivel, de 11.000 de hectare in proprietate. Am considerat ca este mai mult o perioada de consolidare si am mizat pe imbunatatirea operatiunilor din padure", a mai spus Lucian Petre.
Achizitiile de paduri au fost derulate prin firma Cascade Empire, iar recent grupul a preluat pentru management forestier 2.000 de hectare in zona Vrancea.
"Una dintre prioritatile noastre este sa incepem operatiunile intr-o padure imediat dupa preluare pentru ca vrem sa aratam ca acest proiect se poate sustine singur. Exista doua-trei exemple de actori care erau activi, dar care nu mai sunt din cauza lipsei de operatiuni", a spus Petre.
El explica faptul ca de la 100 de hectare in sus, pentru orice fel de operatiune care se deruleaza pe un teren forestier trebuie sa fie realizat un studiu numit amenajament silvic.
"Este un studiu al padurii pe baza caruia se propun lucrari de plantare, exploatare si altele. Aceste studii sunt avizate de Ministerul Mediului si Padurilor pentru o perioada de zece ani. Apoi trebuie sa ai reteaua, muncitorii, subcontractantii, desfacerea pentru toate sortimentele", a spus Petre. Jucatorii straini care investesc in paduri au inceput sa-si arate interesul pentru astfel de parteneriate in urma cu un an de zile.
"In ceea ce priveste achizitionarea de terenuri proprii suntem larg deschisi la orice suprafata care se preteaza conditiilor noastre. Targetul nostru, de 10.000 de hectare, a fost indeplinit. Am fost extrem de selectivi, iar acum suntem si mai selectivi", a spus Lucian Petre.
Padurile, localizate in zone precum Prahova, Arges, Suceava, Harghita, Covasna, Hunedoara sau Valcea, au fost achizitionate prin intermediul firmei Cascade Empire. "Exploatam putin comparativ cu ceea ce avem nevoie. Fabricile noastre sunt suprasolicitate cu materie prima si preferam sa lasam padurile noastre sa creasca".
Lemnul exploatat din aceste paduri a mers in principal catre fabricile Schweighofer de la Sebes si Radauti, dar au fost livrari si catre alti jucatori din domeniu precum Kronospan si Egger, insa de lemn industrial (care se toaca si nu are calitate inalta). Grupul austriac a plantat 60 de hectare de teren cu paduri anul trecut.
"Ma astept la o crestere a interesului fondurilor de investitii pentru terenuri in urmatorii trei-patru ani, cand vor incepe sa se consolideze mari proprietati", a spus Lucian Petre.
El explica faptul ca interesate de paduri pot fi atat fonduri de investitii specializate, in special din Europa de Nord, unde fondul forestier are o pondere foarte mare in economie, dar si fonduri foarte cunoscute care au componenta forestiera.
De ce ar investi fondurile de investitii in paduri ?
Petre raspunde citand un manager al unui fond de investitii, care la terminarea mandatului spunea ca 1-2% din portofoliu este reprezentat de paduri pentru ca "exista statistici care evidentiaza ca in periodele de criza cand celelalte piete scad, piata padurilor creste. Este un instrument de balansare a turbulentelor pe piata pe care fondurile de investitii il iau in calcul".
Grupul austriac alaturi de alti proprietari de paduri au pus bazele Proforest, Asociatia Marilor Proprietari de Padure din Romania si in care sunt inclusi proprietarii care au peste 1.000 de hectare. Toti membrii asociatiei grupeaza peste 100.000 de hectare si sunt straini. Petre spune ca nu vede un interes direct si din partea proprietarilor romani.
Nucleul asociatiei este format din Cascade Empire, Tornator, Nord Capital (un fond de investitii german), dar si alti investitori.
Ce detine Gerald Schweighofer In Romania:
- o fabrica de prelucrare a lemnului la Sebes, infiintata in 2003, in urma unor investitii de 100 mil. euro;
- o fabrica la Radauti, infiintata in 2008, in urma unor investitii de 115 mil. euro si care se intinde pe o suprafata de 50 de hectare;
- o fabrica la Siret achizitionata anul trecut de la Swedwood, divizia de productie a IKEA;
- o fabrica la Comanesti, cumparata anul trecut si care se intinde pe o suprafata de 20 de hectare;
- un hotel de 100 de camere la Radauti;
- 11.000 de hectare de paduri in mai multe judete din tara;
- 5.000 de hectare de teren agricol;
- o centrala de cogenerare pe baza de biomasa la Radauti, avand o capacitate totala de 22 MW, investitia fiind de 20 mil. euro.