Seful FMI, cel mai mare creditor al Romaniei, vine la Bucuresti

Pentru a face fata crizei, Romania a devenit dintr-o data unul dintre principalii clienti ai FMI din Uniunea Europeana, intrecand si Ungaria, insa seful FMI va sta la Bucuresti doar cateva ore.
El are un program condensat care include un discurs in fata Parlamentului, precum si intalniri cu presedintele Traian Basescu, cu guvernatorul BNR Mugur Isarescu, cu premierul Emil Boc si cu ministrul finantelor Sebastian Vladescu.
La Academia de Studii Economice va sustine o prelegere pe o tema similara cu cea sustinuta ieri la Varsovia privind perspectivele pentru regiune dupa criza financiara globala. In capitala Poloniei, seful FMI nu s-a adresat Parlamentului, participand in schimb la un talk-show televizat in direct. La Bucuresti, BNR a insistat pentru ca Strauss-Khan sa se adreseze Legislativului, starnind reactia negativa a unor parlamentari.
In primavara anului 2009, Romania a convenit asupra unui pachet de finantare externa de la FMI, UE, Banca Mondiala si BERD in suma de 19,95 mld. euro, reprezentand cel mai mare credit extern din istoria tarii si aproape jumatate din bugetul pe 2009.
FMI a decis sa puna la dispozitia autoritatilor fonduri de 12,95 mld. euro, printr-un acord stand-by pe doi ani. Pana acum, Fondul a eliberat circa trei sferturi din suma, insa autoritatile romane nu au facut multi pasi concreti in reformele angajate in sectorul public. In contul banilor primiti, Romania a achitat pana la sfarsitul lunii februarie dobanzi si taxe de circa 84 mil. euro.
De ce a avut nevoie Romania de acest acord? Oficialii romani au declarat de mai multe ori ca acordul este "preventiv", este o "centura de siguranta". In toamna trecuta, banii FMI au devenit solutia de plata a salariilor si pensiilor, institutia financiara acceptand ca jumatate din transele II, III si IV sa intre direct la bugetul de stat.
Prin incheierea acestui acord autoritatile au sustinut ca vor asigura relansarea economiei, insa reteta FMI de reducere a cheltuielilor bugetare lasa putin spatiu pentru investitii publice de amploare.
Totusi, conditiile impuse de FMI au fost mai putin dure decat in acordurile precedente, Fondul dand de inteles ca tine cont de circumstantele extraordinare, de recesiunea generalizata.
Acordul cu FMI-UE presupune mai multe conditionalitati privind reformele structurale si tinte obligatorii de indeplinit de catre Romania privind indicatorii macroeconomici. Pana acum, autoritatile au convins reprezentantii institutiilor financiare internationale ca TVA si cota unica nu trebuie sa fie modificate si au obtinut o mai mare "intelegere" privind deficitul bugetar. Totusi, in scrisoarea de intentie din februarie Guvernul s-a angajat sa ia masuri suplimentare daca nu reuseste sa atinga obiectivele de venituri bugetare.

FMI, stimulent pentru reforme in Romania sau autor de experimente nereusite?
Relatia Romaniei cu FMI a fost decisiva pentru guvernele care s-au succedat la putere de-a lungul timpului in incercarea lor de a face reforme structurale.
Cu exceptia guvernelor Isarescu si Tariceanu, celelate guverne postdecembriste au incheiat acorduri de finantare cu institutia financiara internationala, fara insa sa le respecte pe cele mai multe.
Dupa 1990, Romania a semnat sase acorduri stand-by cu FMI, fiecare program fiind insotit de un imprumut, conditionat de indeplinirea anumitor angajamente de reforma. Insa un singur acord, cel din 2001, a fost cu greu dus pana la capat, dupa numeroase derogari si intarzieri, fiind finalizat in luna octombrie a anului 2003.
Dintr-o finantare totala disponibila de circa 2,8 mld. dolari, guvernele care s-au succedat au aplicat atatea masuri de reforma convenite cat sa poata trage ceva mai mult de jumatate din aceasta suma. Insa programele si finantarile alocate in perioada 1990-2000 nu au produs efectele scontate.
Esecurile repetate ale aplicarii programelor FMI in Romania au facut ca in 2004 boardul Fondului sa decida sa nu mai discute proiectul unui nou acord decat dupa ce va avea pe masa un raport de evaluare a eficientei programelor economice derulate impreuna cu Bucurestiul. Autoritatile romane au fost luate pe nepregatite de aceasta hotarare a FMI.
Insa Romania nu se putea lipsi de un nou "certificat de credibilitate" din partea Fondului, cu atat mai mult cu cat Uniunea Europeana tocmai daduse semne serioase de indoiala privind progresele inregistrate in vederea aderarii. La inceputul lunii iulie 2004 a fost incheiat un nou acord stand-by, preventiv de aceasta data. Programul nu a fost finalizat, fiind incheiata doar prima evaluare.

Ce asteapta politicienii romani de la seful FMI
Acordul de aproape 20 mld. euro cu FMI si UE era necesar pentru a garanta stabilitatea cursului de schimb, insa politicienii Opozitiei spun ca este surprinzator ca in premiera Fondul a fost de acord cu finantarea deficitului bugetar cu banii institutiei. "Problema nu se pune cine este vinovat ca am luat acest imprumut, ci ca Guvernul Boc a deturnat acesti bani pentru a finanta bugetul de stat", a afirmat Varujan Vosganian, fostul ministru liberal al finantelor in guvenarea Tariceanu.
El a spus ieri ca are o intrebare pentru Dominique Strauss-Kahn, insa a afirmat ca nu o va face publica pana la intalnirea pe care parlamentarii o vor avea astazi la pranz cu seful FMI. PNL va participa la sedinta Parlamentului in care Strauss-Kahn va tine o alocutiune, desi liderul deputatilor liberali, fostul premier Calin Popescu-Tariceanu, afirmase ca prezenta sefului FMI in Parlament ar sugera ca suntem o tara din lumea a treia.
Ion Ariton, PD-L, presedintele Comisiei de buget din Senat, afirma ca nu are intrebari pentru seful FMI, pentru ca stie ca acordul era necesar, in vreme ce "omologul" sau de la Camera Deputatilor, Stefan Viorel, spune ca un dialog al oficialilor FMI cu partidele de Opozitie ar fi foarte util. "Si noi reprezentam vocea poporului. Acordul a fost unul util, pentru a redresa situatia economica dupa politicile economice nesabuite de dupa 2005, care au incurajat excesiv consumul. Ceea ce vedem acum este ca Romania a luat acesti bani de la FMI, care a fost de acord in premiera sa permita Guvernului sa finanteze deficitul cu transele 3 si 4, BNR si-a facut treaba corespunzator, dar cei din executiv nu au luat pana in prezent nicio masura care sa stimuleze in mod real economia", spune Viorel Stefan, unul dintre cei mai cunoscuti economisti ai social-democratilor.

Un singur acord dus pana la capat

Mugur Isarescu - dec. 1999-dec.2000
Premierul Mugur Isarescu este, alaturi de prim-ministrul Calin Popescu-Tariceanu, singurul sef de Guvern postdecembrist care nu a imprumutat bani de la FMI. Guvernul Isarescu a adoptat inca de la inceput o politica economica coerenta, contribuind la reluarea cresterii economice dupa trei ani de declin. Pe parcursul anului 2000, PIB-ul Romaniei a inregistrat o crestere de aproape 3%.

Adrian Nastase - dec. 2000-dec. 2004
Guvernul Nastase a reusit sa duca la capat pentru prima data dupa 1989 un acord incheiat cu FMI, in valoare de 431 mil. dolari. Perioada de patru ani in care Romania a fost condusa de executivul minoritar condus de Adrian Nastase a fost marcata de stabilitate politica si de o economie care a inregistrat o crestere medie de peste 6%. In aceasta perioada au fost realizate reforme administrative inregistrandu-se o intarire a relatiilor externe, dar au aparut si critici privind limitarea libertatii de exprimare si accentuarea fenomenului coruptiei.

Calin Popescu-Tariceanu - dec. 2004-dec.2008
Calin Popescu-Tariceanu a devenit premier al Romaniei ca reprezentant al aliantei D.A. PNL-PD, odata cu alternanta la putere care a urmat alegerilor generale din 2004. S-a opus incheierii unui acord cu FMI. Perioada in care Guvernul Tariceanu s-a aflat la putere a fost caracterizata de o crestere economica fara precedent, insa nesustenabila, precum si de instabilitate politica pe fondul divergentelor dintre Executiv si Presedintie. De asemenea, mandatul lui a fost marcat de o crestere puternica a cheltuielilor si a aparatului birocratic.

Emil Boc - dec. 2008-prezent
In primavara anului 2009, Guvernul Boc a contractat de la FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala un imprumut de circa 20 mld. euro, acesta fiind cel mai mare imprumut extern din istoria Romaniei. Guvernul Boc a venit la putere intr-o perioada in care efectele crizei economice mondiale incepeau sa devina din ce in ce mai vizibile pe plan local. Ultima parte a anului a fost marcata, dincolo de contextul economic dificil, de incoerenta politicilor guvernamentale si de neintelegerile din interiorul coalitiei PSD-PDL. In 2009, economia s-a contractat cu 7,1%.

DSK - socialistul de la FMI

Este, de doi ani si jumatate, seful uneia dintre cele mai puternice institutii financiare - Fondul Monetar International -, iar peste alti doi ani si jumatate ar putea deveni presedintele uneia dintre marile puteri ale lumii - Franta.

Fara a fi considerat unul dintre cei mai mari intelectuali ai Frantei, Dominique Strauss-Khan - DSK, pe scurt, cum il alinta presa franceza - este unul dintre economistii si juristii de frunte din Hexagon si cel mai coerent strateg al politicii economice a stangii franceze.
Totusi, aceste atuuri nu l-au ajutat, in 2006, sa castige alegerile primare din cadrul Partidului Socialist pentru a fi desemnat candidat la presedintia Frantei din partea acestui partid, fiind surclasat, la cateva voturi, de Segolene Royal, care a pierdut, un an mai tarziu, alegerile in fata candidatului conservator Nicolas Sarkozy.
"Doua constatari ni se impun. Competitivitatea noastra se erodeaza: Franta este pe cale sa piarda batalia economica. Modelul nostru social are un cost foarte ridicat in vreme ce eficienta sa in lupta contra inegalitatilor pare slaba. Din cele doua constatari indiscutabile, Nicolas Sakozy a tras o concluzie: Franta trebuie sa-si gaseasca competitivitatea lichidandu-si modelul social". Este un citat critic la adresa actualului presedinte al Frantei dintr-un articol publicat de DSK, in iulie 2007, in Le Nouvelle Observator. Nici patru luni mai tarziu, Strauss-Khan ajungea seful FMI, continuand un acord nescris care dureaza de peste 40 de ani, potrivit caruia seful FMI este european, iar cel al Bancii Mondiale, american. Insa europeanul de stanga a ajuns seful FMI si cu ajutorul fostului sau rival, Nicolas Sarkozy, care a facut un lobby eficient pe langa liderii europeni si al altor membri FMI pentru numirea socialistului in acest post (nu trebuie uitat aici si castigul Frantei prin aceasta numire).
Multi il vad acum drept candidatul socialistilor francezi pentru prezidentialele din 2012 si chiar s-a zvonit ca ar urma sa plece din fruntea FMI (mandatul i se termina in octombrie 2010, la doua luni dupa prezidentiale) pentru a-si pregati candidatura. Infrangerea dreptei franceze in alegerile regionale din urma cu o saptamana da o speranta in plus socialistilor care nu au mai avut un presedinte de pe vremea lui Fran'ois Mitterrand, (epoca in care DSK s-a implinit ca om politic), adica de 15 ani (17 ani cand Sarko isi va fi incheiat mandatul).
Nu este vizibil ca FMI ar urma acum in vreun fel modelul social propus in trecut de DSK Frantei. Vizibil este ca el a clamat si in calitate de sef al Fondului ceea ce a teoretizat in politica interna: anume ca nu exista viitor intr-o viziune nationala ingusta si intr-o politica economica nationalista.
In varsta de 61 de ani, DSK a avut o lunga cariera in politica franceza pana a ajunge directorul FMI.
Foarte apreciat in epoca Mitterrand, DSK a fost de trei ori deputat in Adunarea Nationala (1986-1988; 1988-1991; 2001-2007), dar si primar in Sarcelles. A fost ministru al finantelor in guvernul socialist al lui Lionel Jospain (1997-1999). Inainte fusese numit de Mitterrand ministru al industriilor (1991-1993).
A fost, intre altele, profesor la Scoala Nationala de Administratie (ENA, o scoala fara de care nu poti spera sa ajungi cineva in Franta) si la Institutul de Studii Politice (Sciences Po). (Iulian Anghel)

Programul sefului FMI la Bucuresti (30 martie)

08.15:
Intalnire cu premierul Emil Boc si, ulterior, cu ministrul finantelor Sebastian Vladescu la Guvern
10-11:
Academia de Studii Economice
11.30:
Intalnire cu presedintele Romaniei Traian Basescu
12.30:
Intrevedere cu presedintele Camerei Deputatilor Roberta Anastase si cu presedintele Senatului Mircea Geoana
12.50:
Discurs in fata Camerelor reunite ale Parlamentului
14.15:
Briefing de presa, Aeroportul Henri Coanda
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, il insoteste pe seful FMI pe toata durata vizitei