De ce mai trebuie o reforma a educatiei, daca legea a fost deja modificata de 100 de ori?

In mod normal, o lege de o a asemenea importanta ar trebui sa aiba consensul principalilor actori implicati. Dar nicio lege nu a fost mai "reformata" in Romania ultimilor 20 de ani. Legile invatamantului au fost modificate de peste 100 de ori in ultimii 20 de ani. De la principala modificare adusa, in urma cu 10 ani, de fostul ministru al invatamantului, actualul rector al Universitatii Babes-Bolyai, Andrei Marga, si pana anul trecut, legea invatamantului (sau a educatiei cum a mai fost numita) a fost modificata de 28 de ori. Reforma a insemnat pentru fiecare ministru al invatamantului sau pentru fiecare guvern "reforma lui".

Nu trebuie uitat ca Guvernul va trimite legea in Parlament dupa ce isi angajase raspunderea, in toamna trecuta, pe un proiect cvasiidentic alcatuit de fostul ministru, Ecaterina Andronescu (PSD, partid care guverna atunci alaturi de PDL), demers declarat neconstitutional de Curtea Constitutionala. Acum Ecaterina Andronescu nu mai este de acord cu proiectul. Iar proiectul Ecaterinei Andronescu era si el un amestec de idei proprii si de idei ale fostilor ministri ai invatamantului, Cristian Adomnitei (PNL) si Mircea Miclea (PDL).

Pe ce se bazeaza cei care propun modificarea legii atunci cand cer "reforma" profunda?

Presedintele Traian Basescu sustine ca invatamantul din Romania este cel mai slab si necompetitiv din Europa. Ministrul de resort, Daniel Funeriu, ii tine isonul si deplange slaba calitate a invatamantului. Dar acestea sunt doar vorbe.

Studiul cel mai amplu care s-a facut pana in prezent la acest nivel este din 2007 si apartine unei comisii prezidentiale pentru reforma invatamantului, condusa de fostul ministru al educatiei, Mircea Miclea.

Dincolo de limba de lemn a studiului, cateva concluzii s-au tras la acea vreme.

Cum stam de fapt

In 2003, la programul international OECD de evaluare a elevilor, din 42 de tari participante, Romania s-a situat pe locul 34. De asemenea, in raport cu fosta agenda Lisabona (valabila pana in 2010 si inlocuita acum de agenda UE 2020), referitoare la invatamant, datele pe care s-a bazat studiul citat arata ca 23% dintre elevi parasesc scoala inainte de a o termina, fata de 14% media UE. In 2009, 20% dintre elevi au parasit scoala dupa finalul clasei a VIII-a. Ponderea populatiei de 22 de ani care a absolvit cel putin liceul era, in 2007, de 66,5% in Romania, fata de media UE de 77,1%. Participarea adultilor la educatia permanenta este in Romania de 1,6%, fata de 10,8% in UE.

De asemenea, numai 24% dintre elevii din mediul rural ajung sa-si continue liceul.

Doar 36% din scoli erau, in 2007, conectate la internet. In acelasi an, doar 18% din personalul didactic urmase studii de pregatire pentru utilizarea tehnologiilor infor­mationale.

Anul trecut, nicio universitate din Romania nu s-a aflat intre primele 500 de universitati din lume, dar acest lucru se intampla si acum 10 ani. Doar Universitatea Bucuresti a ajuns, in 2006, intre primele 500 de universitati, dar a parasit rapid clasamentul.

In 2007, performanta stiintifica in Romania a fost de 11 ori mai mica decat media tarilor OECD, raportand numarul de articole stiintifice publicate la numarul populatiei.

Asadar, de la primele clase in care copiii de la tara sunt dezavantajati pana la universitati unde cei mai buni studenti nu asteapta decat sa plece in strainatate, dar putini din strainatate ar opta pentru o universitate romaneasca, se simte nevoia unei schimbari.

Dar cum sa fie facuta? In primul rand, noutatile ar fi schimbarea structurii anilor de invatamant - invatamant de 10 clase obligatoriu (cu o clasa pregatitoare) - s-a spus ca acest lucru ar descuraja abandonul scolar. Descentralizarea financiara presupune ca decizia sa apartina mai mult scolilor. Rectorul unei universitati ar urma sa fie managerul ei.

Insa peste tot apar nemultumiri. Potrivit rectorului Universitatii Babes-Bolyai, proiectul de lege al Guvernului afecteaza autonomia universitara, mutand deciziile pe umerii ministerului sau Guvernului, de vreme ce ministrul de resort poate schimba din functie rectorul. O incalcare a autonomiei universitare reclama si Ecaterina Andronescu, care este si rectorul Universitatii Politehnice Bucuresti. Marga mai spune ca Guvernul incalca demnitatea profesorilor care vor deveni, crede el, angajati dependenti de membrii consiliului de administratie ai unei scoli care vor decide ce profesori sunt angajati.

Nici sindicatele din invatamant nu stau cu mainile in san.

Potrivit presedintelui Federatiei "Spiru Haret", Gheorghe Isvoranu, proiectul este in detrimentul elevilor si elimina drepturile salariatilor din educatie, intrucat ei vor depinde in totalitate de consiliile de administratie ale scolilor.

Funeriu isi apara legea cu dintii

Daniel Funeriu a admis ieri la dezbaterea publica a proiectului legii educatiei ca actul normativ nu rezolva peste noapte problemele existente in invatamant, dar creeaza cadrul in care invatamantul se va dezvolta in cativa ani.

In ceea ce priveste invatamantul universitar, ministrul afirma ca el "trebuie recredibilizat", deoarece acesta sufera de o lipsa de credibilitate care izvoraste din lucruri precum anunturile din campusuri privind vanzarea lucrarilor de licenta, practicile neacademice prezentate de catre presa sau din atitudinea unor oameni din conducerea universitatilor care au un singur interes, respectiv modul de alegere a rectorilor.

Reprezentantii asociatiilor de parinti au anuntat ieri ca au centralizat propunerile de modificare a proiectului de lege si vineri le vor trimite Ministerului Educatiei. Parintii au solicitat organizarea invatamantului

intr-un singur schimb si eliminarea "programului incarcat si dezorganizat" al copiilor.

Pe de alta parte, insa, PSD i-a solicitat ieri retragerea legii educatiei din circuitul legislativ si reinitierea dialogului si dezbaterii publice. PSD l-a acuzat pe ministrul de resort ca nu a respectat procedura legislativa pentru legea educatiei si nu a organizat o dezbatere publica asupra proiectului inainte de a-l supune aprobarii in Guvern si trimiterii la Parlament.

"Credem ca, in aceste conditii, cel mai sanatos lucru pe care l-ar putea face ministrul Funeriu este sa retraga aceasta lege si sa refaca mai intai dezbaterea publica si, ulterior, sa mearga cu proiectul de lege in Guvern", a declarat senatorul Ioan Mang.

Ecaterina Andronescu a formulat mai multe critici la adresa proiectului de lege acuzand actuala putere ca incearca, prin modificarile propuse, "sa creasca si mai mult controlul asupra universitatilor si institutiilor de invatamant".

Premierul Emil Boc a declarat, miercuri, ca Executivul a fost convocat, luni, intr-o sedinta speciala de Guvern pentru aprobarea legii educatiei astfel incat aceasta sa intre imediat in dezbatere parlamentara.

Ce noutati aduce legea educatiei

Iata principalele modificari aduse legii invatamantului care, in opinia Guvernului, reprezinta "o reforma profunda".

• Infiintarea unei universitati se va face la decizia senatului universitar si nu a Guvernului.
• Studentii care au posibilitati financiare reduse vor putea beneficia de un credit bancar, ce va fi rambursat dupa ce absolventul se va angaja.
• Rectorul unei universitati este confirmat de ministru; profesorii vor fi angajati de catre consiliul de administratie al universitatii, avandu-se in vedere nevoile acesteia.
• Un procent de maximum 5% din studentii la zi pot parcurge doi ani de studii intr-unul singur.
• Diploma de licenta va fi insotita de "suplimentul la diploma", eliberat gratuit in limba romana si intr-o limba de circulatie internationala.
• Admiterea la liceu se face in functie de media de absolvire a invatamantului obligatoriu si media obtinuta la evaluarea nationala.
• Liceele pot organiza admitere atunci cand numarul de candidati este mai mare decat numarul locurilor oferite la liceu.
• Clasele vor avea in medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 15 si nu mai mult de 35.
• Numarul de ore alocat este de maximum 30 pe saptamana.
• In decursul unui an se vor organiza doua sesiuni ale examenului de bacalaureat, iar acesta va putea fi sustinut fara taxa de cel mult doua ori.
• Examenul de bacalaureat va consta in sustinerea unor probe orale la limba romana si o limba de circulatie internationala, proba de evaluare a competentelor digitale, probe scrise la limba romana si o limba de circulatie internationala, dar si o proba scrisa la o materie specifica profilului.
• Clasele vor avea in medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 15 si nu mai mult de 30.
• Elevii vor avea cel mult 25 de ore pe saptamana.
• La sfarsitul clasei a VI-a vor fi organizate evaluari la limba si comunicare (limba romana si o limba straina), dar si matematica si stiinte.
• Dupa finalizarea clasei a IX-a, elevii vor sustine o evaluare nationala transcurriculara la limba romana, limba straina, matematica si stiinte, precum si o proba practica de evaluare a competentelor de utilizare a calculatorului.
• Cei care nu au absolvit invatamantul primar si gimnazial si care au depasit ca varsta clasa pe care trebuie sa o urmeze au posibilitatea de a frecventa cursuri de tip "A doua sansa".
• Odata cu implinirea varstei de 18 ani, obligatia de a frecventa invatamantul de 10 clase la forma de zi se incheie.
• Parintii sau tutorii legali care nu asigura frecventa scolara a elevului vor fi sanctionati cu o amenda intre 500 si 5.000 de lei sau munca echivalenta in folosul comunitatii.
• Invatamantul obligatoriu cuprinde 10 clase, fiind format din clasa pregatitoare si clasele I-IX (patru ani de scoala primara si cinci de invatamant gimnazial).
• Este unificata varsta de incepere a invatamantului obligatoriu.
• La finalul clasei pregatitoare, cadrul didactic responsabil va realiza un raport de evaluare a competentelor cognitive, emotionale si sociale ale copilului.
• Fiecare elev va dispune de un portofoliu educational, in cadrul caruia vor fi incluse atat diplome, cat si certificate obtinute in urma evaluarii competentelor.
• Clasele vor avea o medie de 20 de elevi, dar nu mai putin de 15 si nu mai mult de 25.
• Numarul de ore pe care elevii le vor avea saptamanal a fost redus la maximum 20 de ore.