FMI lasa Guvernul sa decida daca majoreaza taxele sau reduce cheltuielile
FMI nu impune o anumita solutie pentru reducerea deficitului bugetar, Guvernul avand posibilitatea sa aleaga intre reducerea cheltuielilor publice si majorarea taxelor, a spus Jeffrey Franks, seful misiunii FMI de evaluare a acordului stand-by in emisiunea "Dupa 20 de ani", difuzata duminica de ProTV.
Romania s-a angajat in acordul cu FMI ca va reduce deficitul bugetar de la peste 7% din PIB anul trecut la 5,9% din PIB in 2010 si la sub 3% din PIB pana in 2012.
Autoritatile au anuntat o serie de masuri pentru reducerea cheltuielilor, insa pana acum putine au fost aplicate in practica mai ales in materie de cheltuieli salariale si pensii. Prin scrisoarea suplimentara de intentie la acordul stand-by, Guvernul s-a angajat sa adopte masuri suplimentare pentru acoperirea golului de venituri daca nu vor fi obtinute rezultatele scontate in reducerea deficitului in cursul acestui an.
Ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, a declarat ca pana in prezent sunt avute in vedere doar masuri de ajustare a cheltuielilor, nu si de crestere a veniturilor, care ar putea fi obtinuta dintr-o eventuala majorare de impozite.
Fiscul pregateste masuri de combatere a evaziunii fiscale, care ar putea aduce mai multe incasari la buget. "Poate lua mai mult timp sectorului public sa se ajusteze, dar se va ajusta", a spus Jeffrey Franks.
Potrivit reprezentantilor Ministerului Finantelor, Romania s-a incadrat in primul trimestru in tinta de deficit agreata cu FMI, de 8,25 mld. lei. Performanta a fost insa obtinuta cu pretul nerealizarii obiectivului de reducere a datoriilor statului catre firmele private.
Franks a aratat ca Guvernul poate alege intre reducerea sau controlul cheltuielilor publice si o masura de majorare a taxelor, dar ca decizia apartine oficialilor romani.
Sectorul finantelor publice este o zona care implica obligatoriu politicul si analize tehnice, fiind un proces mult mai complicat decat zona privata pentru ca nu exista un director general care poate sa decida, in opinia oficialului FMI.
Franks a mentionat ca oficiali ai FMI lucreaza cu Guvernul pentru adoptarea mai multor legi care fac parte din programul economic cuprins in acordul semnat de Romania. "Nu exista o anumita lege privind concedierile. Exista legea responsabilitatii fiscale, a salarizarii unice. In plus, anticipam o noua legislatie pentru relatiile financiare cu administratiile locale."
El a precizat ca prin legislatia privind administratiile locale se incearca imbunatatirea transparentei si monitorizarea platilor Guvernului catre administratiile locale, pentru a se asigura ca banii sunt utilizati eficient. Totodata, va exista si o legislatie care va ajuta la imbunatatirea colectarii taxelor existente.
Ajustarea sectorului public din Romania dureaza mai mult in contextul in care intr-o democratie este nevoie de timp pentru discutii si dezbateri, dar se va realiza, considera seful misiunii FMI de evaluare a acordului stand-by.
"Cred ca trebuie sa distingem intre problema birocratiei si procesul natural al democratiei. Intr-o dictatura poti lua masuri foarte rapide cu privire la ce vrei sa faci. Dar dictatura are multe dezavantaje si stiti asta in Romania. Democratia poate fi un proces mai lent, mai complex, dar in final este un proces mult mai reprezentativ." Franks a precizat ca este nevoie de rabdare pentru ca diferitele partide politice sa isi exprime opiniile, dar si pentru dezbaterea si discutia legilor.
Un nou acord cu FMI ar ieftini finantarea pe piata privata
Aprobarea de catre consiliul FMI a unui nou acord poate facilita finantarea pe piata privata, chiar daca Romania nu utilizeaza fondurile disponibile, intrucat arata investitorilor ca statul este pe calea cea buna, a mai spus Franks. "Romania va decide daca vrea sau nu un nou acord cu FMI. Noi nu vom impune un acord. Ar trebui sa-l intrebati pe presedintele Basescu ce crede. In multe cazuri, statele cred ca a avea aprobarea din partea FMI, a trece prin revizuiri din partea expertilor, arata ca sunt pe calea buna si se fac schimbarile cerute."
Presedintele Traian Basescu a declarat recent, cu ocazia vizitei in Romania a directorului general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, ca atunci cand actualul acord se va incheia, cel mai probabil Guvernul va solicita un nou acord stand-by de asistenta sau o linie de credit flexibila.
Un acord de tip "precautionary stand-by" difera de un aranjament de tip "stand-by" pentru ca nu necesita utilizarea sumelor de bani prevazute in acord decat in cazuri de urgenta, desi stabileste pentru tara semnatara angajamente economice similare. Franks a explicat ca obtinerea unei aprobari din partea consiliului FMI poate facilita finantarea pe piata privata, pentru ca multe banci de investitii si investitori in obligatiuni analizeaza si observa ca acordul cu FMI este pe drumul cel bun si "spun da pentru o anumita tara".
"Chiar daca nu utilizati banii FMI pentru finantarea deficitului, imprumuturile pot fi mai ieftine daca ai un program cu FMI, (...) care spune investitorilor ca FMI este acolo", a continuat Franks.
El a precizat ca pentru Romania, al carui acord cu FMI se va incheia anul viitor, exista doua optiuni: linia de credit flexibila sau un acord stand-by precautionary.
Linia de credit flexibila este un instrument dezvoltat recent de institutie pentru statele ale caror politici sunt in stare buna, dar care ar putea fi expuse la socuri.