CONCERT/ Realitatea unui Vis

Autor: Parau Oltea Serban 14.04.2010

Cel puţin in mediul urban, aspiraţia mai veche a tuturor fetelor cu vârste intre doi şi douăzeci şi doi de ani - aceea de a fi balerine - a fost altoită pe aceea de a fi şi prinţese, sirene, zâne, intr-un cuvânt personaje de basm (de preferinţă pozitive). Ce se intâmplă după aceea cu această aspiraţie primordială vedem in viaţa de zi cu zi.



Din motive ce ţin de efectele incă netrecute ale izolării culturale la care am fost supuşi, aceste evadări intr-o lume minunată, proprie celor mici, au fost rareori intruchipate in spectacole profesioniste. Nu este vorba neapărat de numărul redus al acestui tip de producţie, ci mai degrabă de raritatea celor in care proporţiile dintre real, oniric şi discernământ asupra scenografiei, luminilor, costumelor, regiei sau acţiunii propriu-zise să se regăsească intr-o proporţie capabilă să ne transpună cu adevărat, indiferent de vârstă, in lumea basmelor.
Rareori am simţit căldura aplauzelor pentru lucrul bine făcut la un spectacol dedicat copiilor aşa cum s-a intâmplat la recenta premieră a Studioului Experimental de Operă şi Balet "Ludovic Spiess" (SEOB) al Operei Naţionale Bucureşti cu Visul unei nopţi de vară, poem coregrafic după piesa lui William Shakespeare, pe muzică de Felix Mendelssohn, in concepţia regizoral-coregrafică a Mariei Popa şi scenografia Andreei Koch (debut cu acest spectacol pe scena bucureşteană). Faptul că reprezentaţia a avut loc in foaierul galben al ONB a contribuit la crearea unei intimităţi, poate chiar a unei complicităţi speciale cu personajele.
Cât despre Puck - căci dacă Puck nu e, nimic nu e, atunci când vorbim de capodopera lui Shakespeare -, acesta a fost la inălţime. Actorul Iulian Gliţă a arătat prin interpretarea sa că intâlnirea de graţie dintre arta coregrafică şi cea dramatică este posibilă, cu accentul pe o impresionantă disponibilitate afectivă pentru publicul foarte tânăr. Copiii, majoritatea fetiţe, dar nu numai, cu vârste cuprinse intre doi şi cincisprezece ani, alături de părinţi şi bunici, au fost cuceriţi de la primele gesturi şi cuvinte de aura magică cu care Puck a invăluit intregul spaţiu de joc. Spectatorii au fost de asemenea seduşi de modul in care balerinii Cristina Osiceanu, Mugur Valsami, Mădălina Stoica, Bogdan Plopeanu, Silvia Rotar, Alexandru Negru, Andrei Dolcoş (excepţional in rolul dublu Măgarul şi Thisbe) şi Sorin Mihai au inţeles să intre in rol.
Performanţa merită subliniată cu atât mai mult cu cât este vorba de cel mai tranşant şi neiertător public şi de faptul că această intrare in dimensiunea emoţională a rolului constituie o carenţă mai veche a producţiilor coregrafice de la noi. Adaptându-se spaţiului mic de joc, protagoniştii, cărora li s-au adăugat şi elevi de la Liceul de Coregrafie "Floria Capsali" din Bucureşti, au dat viaţă costumelor de basm şi au conferit strălucire machiajului laborios şi foarte convingător, intr-o atmosferă in permanenţă judicios sugerată de eclerajul ce părea a fi intotdeauna "de acolo".
La sfârşit a avut loc intâlnirea cu personajele, iar la plecare fiecare copil a primit câte un zmeu minuscul de hârtie pe coada căruia scria "Nu uita să visezi".
O astfel de grijă pentru lucrul bine făcut te face să-ţi pui intrebări de genul "Cum de românii aceştia au putut?" şi să fii un pic mai optimist gândindu-te la un viitor cultural mai puţin imbecilizat. Dar şi mai mânios, in acelaşi timp, pe tot mai mulţi dintre cei din jur care fac exact contrariul, căutând să ne convingă că aşa este de fapt normal.

OLTEA ŞERBAN-PARAU (n. 12 martie 1969) este muzicolog şi critic muzical, actualmente redactorul-şef al postului public Radio România Cultural, după ce a condus timp de 7 ani postul particular Radio Romantic. Semnează in continuare rubrici săptămânale in Ziarul de Duminică şi Adevărul literar. Activitatea ei publicistică cuprinde peste 2.000 de articole apărute in presa scrisă, majoritatea pe teme muzicale, sute de emisiuni şi programe de radio şi numeroase emisiuni şi apariţii TV. Este semnatara traducerii şi a articolelor privind compozitorii români pentru Larousse - Dicţionar de mari muzicieni, şi responsabilă cu secţiunea muzicală a Dicţionarului enciclopedic. Este membră a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. A fost distinsă cu mai multe premii, printre care Premiul pentru Originalitatea Profilului Radiofonic al Consiliului Naţional al Audiovizualului in 2002 şi Premiul pentru Publicistică al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România in 2006.