CONCERT/ Realitatea unui Vis
Autor:
Parau Oltea Serban
14.04.2010
Cel puţin in mediul urban, aspiraţia mai veche a tuturor
fetelor cu vârste intre doi şi douăzeci şi doi de ani - aceea de a
fi balerine - a fost altoită pe aceea de a fi şi prinţese, sirene,
zâne, intr-un cuvânt personaje de basm (de preferinţă pozitive). Ce
se intâmplă după aceea cu această aspiraţie primordială vedem in
viaţa de zi cu zi.
Din motive ce ţin de efectele incă netrecute ale
izolării culturale la care am fost supuşi, aceste evadări intr-o
lume minunată, proprie celor mici, au fost rareori intruchipate in
spectacole profesioniste. Nu este vorba neapărat de numărul redus
al acestui tip de producţie, ci mai degrabă de raritatea celor in
care proporţiile dintre real, oniric şi discernământ asupra
scenografiei, luminilor, costumelor, regiei sau acţiunii
propriu-zise să se regăsească intr-o proporţie capabilă să ne
transpună cu adevărat, indiferent de vârstă, in lumea
basmelor.
Rareori am simţit căldura
aplauzelor pentru lucrul bine făcut la un spectacol dedicat
copiilor aşa cum s-a intâmplat la recenta premieră a Studioului
Experimental de Operă şi Balet "Ludovic Spiess" (SEOB) al Operei
Naţionale Bucureşti cu Visul unei nopţi de vară, poem
coregrafic după piesa lui William Shakespeare, pe muzică de Felix
Mendelssohn, in concepţia regizoral-coregrafică a Mariei Popa şi
scenografia Andreei Koch (debut cu acest spectacol pe scena
bucureşteană).
Faptul că reprezentaţia a avut loc in foaierul
galben al ONB a contribuit la crearea unei intimităţi, poate chiar
a unei complicităţi speciale cu personajele.
Cât despre Puck - căci dacă Puck
nu e, nimic nu e, atunci când vorbim de capodopera lui Shakespeare
-, acesta a fost la inălţime. Actorul Iulian Gliţă a arătat prin
interpretarea sa că intâlnirea de graţie dintre arta coregrafică şi
cea dramatică este posibilă, cu accentul pe o impresionantă
disponibilitate afectivă pentru publicul foarte tânăr. Copiii,
majoritatea fetiţe, dar nu numai, cu vârste cuprinse intre doi şi
cincisprezece ani, alături de părinţi şi bunici, au fost cuceriţi
de la primele gesturi şi cuvinte de aura magică cu care Puck a
invăluit intregul spaţiu de joc. Spectatorii au fost de asemenea
seduşi de modul in care balerinii Cristina Osiceanu, Mugur Valsami,
Mădălina Stoica, Bogdan Plopeanu, Silvia Rotar, Alexandru Negru,
Andrei Dolcoş (excepţional in rolul dublu Măgarul şi Thisbe) şi
Sorin Mihai au inţeles să intre in rol.
Performanţa merită subliniată cu
atât mai mult cu cât este vorba de cel mai tranşant şi neiertător
public şi de faptul că această intrare in dimensiunea emoţională a
rolului constituie o carenţă mai veche a producţiilor coregrafice
de la noi. Adaptându-se spaţiului mic de joc, protagoniştii, cărora
li s-au adăugat şi elevi de la Liceul de Coregrafie "Floria
Capsali" din Bucureşti, au dat viaţă costumelor de basm şi au
conferit strălucire machiajului laborios şi foarte convingător,
intr-o atmosferă in permanenţă judicios sugerată de eclerajul ce
părea a fi intotdeauna "de acolo".
La sfârşit a avut loc intâlnirea
cu personajele, iar la plecare fiecare copil a primit câte un zmeu
minuscul de hârtie pe coada căruia scria "Nu uita să
visezi".
O astfel de grijă pentru lucrul
bine făcut te face să-ţi pui intrebări de genul "Cum de românii
aceştia au putut?" şi să fii un pic mai optimist gândindu-te la un
viitor cultural mai puţin imbecilizat. Dar şi mai mânios, in
acelaşi timp, pe tot mai mulţi dintre cei din jur care fac exact
contrariul, căutând să ne convingă că aşa este de fapt
normal.
OLTEA ŞERBAN-PARAU (n. 12
martie 1969) este muzicolog şi critic muzical, actualmente
redactorul-şef al postului public Radio România Cultural, după ce a
condus timp de 7 ani postul particular Radio Romantic. Semnează in
continuare rubrici săptămânale in Ziarul de Duminică şi
Adevărul literar. Activitatea ei publicistică cuprinde peste
2.000 de articole apărute in presa scrisă, majoritatea pe teme
muzicale, sute de emisiuni şi programe de radio şi numeroase
emisiuni şi apariţii TV. Este semnatara traducerii şi a articolelor
privind compozitorii români pentru Larousse - Dicţionar de mari
muzicieni, şi responsabilă cu secţiunea muzicală a
Dicţionarului enciclopedic. Este membră a Uniunii
Compozitorilor şi Muzicologilor din România. A fost distinsă cu mai
multe premii, printre care Premiul pentru Originalitatea Profilului
Radiofonic al Consiliului Naţional al Audiovizualului in 2002 şi
Premiul pentru Publicistică al Uniunii Compozitorilor şi
Muzicologilor din România in 2006.