MISTERELE CUVINTELOR/ E lung Pământul – ba e lat…
Autor:
Alexandru Ciolan
14.04.2010
Adjectivul
global cu sensul "total" (a se vedea, de pildă, venit
global), singurul consemnat in dicţionarele româneşti, a venit
din franceză odată cu detaşamentele de neologisme latino-romanice
care au pus umărul la ceea ce s-a numit occidentalizarea limbii
noastre.
Sub influenţa
englezei, francezul global a mai căpătat intre timp şi
sensul "mondial", pe care l-a preluat şi româna (a se vedea, de
pildă, controversata incălzire globală). Nu putem şti dacă
sensul al doilea al românescului global, "planetar", are
de-a face direct cu engleza - dicţionarele noastre de limbă nu-l
consemnează, ceea ce ar putea sugera că este foarte nou, deci cu
mari posibilităţi de a fi fost calchiat după engleză şi nu după
franceză.
A globaliza
este consemnat doar de Marele Dicţionar de Neologisme, cu o
explicaţie de sens care trimite la franceză ("a judeca o problemă
in ansamblu"). Nimic despre sensul "a căpăta dimensiuni planetare"
dintr-un citat precum "Cum se globalizează bolile infecţioase"
(Adev. 7 IV 09). După cum nu vom afla nimic, in dicţionarele
româneşti, despre globalizare, cuvânt care circulă totuşi de
cel puţin 10 ani cu referire la fenomenul de creare a unei economii
globale liberalizate ("produs mai mult sau mai puţin intâmplător al
globalizării, californizării, cocacolizării sau al tranziţiei
originale româneşti…", Dil. 1 X 99 p. 7). Şi nici despre adjectivul
globalizat, cu sensul "puternic interconectat" ("un fenomen
major al lumii globalizate in care trăim", Obs.cult. 165-66 / 03 p.
16).
O soartă ceva mai
bună au in dicţionarele româneşti verbul a (se) mondializa,
"a se extinde la scară mondială", şi substantivul
mondializare, "extindere la scară mondială", amândouă
explicate, pe bună dreptate, prin franceză. Explicaţia este insă
parţială, pentru că şi in franceză mondialisation, pe lângă
sensul vechi, folosit incă din anii '50, a dezvoltat, in ultimele
decenii, sub influenţa englezei, sensul de "deschidere a
economiilor naţionale spre piaţa globală liberalizată". Cu acest
sens, mondialisation este sinonim cu anglicismul
globalisation, ceva mai nou, cu o primă atestare in 1968. In
franceză, aşadar, avem o mondializare mai veche şi una mai nouă,
sinonimă cu globalizarea liberală de sorginte nord-americană.
Această folosire işi are, cum era de aşteptat, corespondent şi in
română ("Aţi scris cărţi in care militaţi constant impotriva
mondializării neoliberale", Obs.cult. 111 / 02 p. 13), dar nu putem
şti dacă este vorba de o influenţă franceză sau de una engleză -
mai degrabă de amândouă.
In bătălia directă
dintre anglicismul globalizare şi galicismul
mondializare, in limba română pare a fi biruit anglicismul,
mult, mult mai frecvent. Să vedem insă cum stau lucrurile şi in
tabăra celor care, in loc să constate progresul globalizării,
văzut, fie cu entuziasm, fie cu resemnare, ca ireversibil şi
inevitabil, se pronunţă şi manifestă impotriva lui.
Avem, pe de o
parte, antimondializarea ("Manifestaţii anti-mondializare",
R.l. 19 III 01 p. 4), dar şi antiglobalizarea
("Demonstraţiile anti-globalizare contemporane…", Contrafort V-VI /
04) amândouă denunţând consecinţele generale nefaste ale
globalizării. Sunt termeni generici născuţi in anii '90. Franceza,
insă, a creat, după anul 2000, şi termenul altermondialisme,
derivat din sloganul "Un autre monde est possible". Cuvântul, care
desemnează mişcarea de contestare a globalizării liberale, dar şi
de susţinere a mondializării drepturilor omului, a diversităţii
culturale şi a suveranităţii naţionale, a trecut şi in engleză, ca
altermondialism sau altermondialization. In română
avem şi reflexul direct, al cuvântului francez ("Să te implici:
altermondialism, ecologism...", Dil. 7 X 05), dar şi pe cel
indirect, prin engleză ("Curente noi, precum alter-globalizarea,
demonstrează că incremenirile in proiect sunt stările cele mai
periculoase şi că ar fi bine să nu uităm că, oricând, «o altă lume
este posibilă»", Săpt. Fin. 7 III 08).
In materie de
alternative şi contestări, francofonia este, s-ar părea, mult mai
productivă. In schimb, limba universală a globalizării nu este
franceza, ci o engleză simplificată şi rudimentară, la indemâna
expaţilor care gândesc global şi acţionează local: "Franceza
trebuie să arate că merită a fi studiată, nu din obligaţie, ci din
dorinţa de a accede prin limbă la un univers cultural excepţional,
deschis şi complementar celui propus de globish-ul de origine
anglo-saxonă" ("22" 1 III 06). Născută in 2006, globish (a
global + english) este noua limbă a oamenilor de
afaceri planetari, sumară şi exclusiv funcţională. O limbă pe
măsura sufletului celor care o folosesc - moartă, deşi pare
vie.
Exemplificări şi
datări pentru sensurile şi cuvintele noi din acest articol veţi
găsi in ediţia a treia a DCR (Dicţionarul de Cuvinte Recente),
aflat in pregătire la Editura Logos.
ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolvent de spaniolă-romană al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şi publicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia. Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Făramiţă Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibă nepoţi.