Francezii si grecii de la Vinci-Aktor renunta la 1,5 miliarde de euro dupa ce s-au luptat doi ani in licitatii

Consortiul castigator franco-elen Vinci-Aktor avea la dispozitie sase luni pentru a face rost de finantare pentru realizarea autostrazii Comarnic - Brasov, conform contractului, dar din cauza crizei financiare bancile au solicitat costuri mai ridicate pentru proiectele realizate in concesiune. Licitatia pentru acest proiect a inceput in 2007 si s-a intins pe o perioada de doi ani, pentru ca au participat 12 companii si consortii, fiecare cu o oferta de cel putin 1.000 de pagini.

"Vinci Concession, Vinci Construction Grand Projets, Aktor Concession si Aktor, actionand in calitate de investitori in baza contractului de concesiune, prin prezenta ia act si aproba incetarea contractului prin denuntarea unilaterala de catre concesionar, si in consecinta, toate societatile se considera eliberate de oricare dintre si toate obligatiile si/sau raspunderile in baza sau in legatura cu contractul de concesiune, cu efect imediat de la data transmiterii prezentei notificari", se arata intr-o notificare trimisa catre Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (MTI).

Consortiul mentioneaza un articol al contractului potrivit caruia oricare din parti poate renunta la contract in termen de 90 de zile de la data semnarii acestuia, respectiv 15 ianuarie.

Autostrada a fost declarata cel mai important obiectiv din al doilea mandat al presedintelui Traian Basescu, finalizarea lucrarilor (programata pentru anul 2014) urmand sa aiba loc chiar inainte de finalizarea mandatului presedintelui.

La momentul semnarii contractului, pe 18 ianuarie, ministrul transporturilor Radu Berceanu spunea: "Pe noi ne intereseaza doar daca ei nu pot sa faca inchiderea financiara. Ei ar putea sa spuna ca renunta daca nu gasesc bani. Noi credem insa ca fiind un consortiu atat de puternic va gasi posibilitati de finantare, iar BEI (Banca Europeana de Investitii - n. red.) mie personal mi-a spus ca sunt interesati sa participe la finantare". Creditul principal, in valoare de 500 mil. euro, ar fi putut veni de la Banca Europeana de Investitii (BEI), care a anuntat inca din 2008 ca vrea sa aloce fonduri pentru acest proiect. Restul finantarii urma sa fie asigurat de banci comerciale, precum BRD sau Erste Group, care si-au anuntat interesul pentru acest proiect

De ce nu s-a facut cu bani de la bugetul de stat

Autostrada nu putea fi construita cu bani de la bugetul de stat, pentru ca cel putin pana in 2020 nu erau bani prevazuti pentru acest proiect si singura alternativa a fost realizarea unui parteneriat public privat.

"Pana in 2020, nu aveam nicio alta varianta de a face rost de bani pentru aceasta autostrada in afara concesiunii. Parteneriatul public-privat ofera avantaje de necontestat, avand in vedere ca cei care o vor construi va trebui sa tina aceasta autostrada 30 de ani si nu vor putea da vina unii pe ceilalti asa cum se intampla in alte contracte normale", a mai adaugat ministrul transporturilor dupa semnarea celui mai mare contract de infrastructura din ultimii ani.

Costul de constructie si montaj ofertat de Vinci-Aktor a fost de 1,2 mld. euro, care urma sa ajunga impreuna cu proiectarea si managementul proiectului si TVA la circa 1,9 mld. euro.

Initial proiectele de concesiune au fost gandite astfel incat constructorul sa recupereze banii investiti in totalitate din taxele de concesiune (chirii si taxe de autostrada). Ulterior, odata cu declansarea crizei financiare, bancile au inceput sa fie reticente la finantarea unor astfel de proiecte, pentru ca a scazut traficul rutier, atat la cel de persoane, cat si la cel de marfa. In aceste conditii, contractele in parteneriat public-privat semnate in ultimii ani au fost cu plata mixta - de la bugetul de stat si din taxele de autostrada.

Statul urma sa plateasca 4,8 mld. euro pe perioada celor 30 de ani pe care se deruleaza contractul, insa numai dupa finalizarea constructiei.

Din suma totala, 3,108 mld. euro reprezinta cheltuieli cu imprumutul principal, 670 mil. euro - cheltuieli cu creditul subordonat, 323 mil. euro - cheltuieli legate de operare si intretinere, 584 mil. euro - taxe, impozite si alte costuri financiare, 146 mil. euro - inflatia, potrivit datelor de la Ministerul Transporturilor. Suma de 323 mil. euro aferenta cheltuielilor legate de operare si intretinere reprezinta doar o parte din costul total al acestei activitati, restul fiind suportat din taxele de concesiune - taxa de autostrada, chirii si altele.

Autostrada Comarnic - Brasov (55 km) urma sa produca circa 3.000 de locuri de munca in perioada celor patru ani de constructie, potrivit estimarilor Ministerului Transporturilor.

Acesta ar fi fost cel mai complicat proiect de infrastructura construit vreodata in Romania, avand tuneluri pe o lungime de 30 km si poduri si viaducte pe o distanta de 8 km. Cu alte cuvinte, 70% din lungimea autostrazii vor fi lucrari de arta.