Nicolae Petrov, fondatorul Carpatair: Momentul actual nu este unul prielnic pentru vanzarea afacerii

"Din experienta crizelor precedente, industria aeronautica este unul din barometrele principale ale evolutiilor macroeconomice. Asadar, in masura in care economia va pasi pe o curba ascendenta, unul dintre primele sectoare in care se vor resimti efectele va fi industria transportului aerian", spune Petrov.

Cifrele anului trecut nu arata tocmai incurajator pentru Carpatair. Cifra de afaceri si numarul de pasageri s-au intors la nivelul din 2006, de dinaintea boom-ului pietei de aviatie. Insa pentru Nicolae Petrov e doar o alta etapa: in urma cu 15 ani, intr-un climat economic cel putin nefavorabil, pilotul moldovean punea bazele unei companii aeriene, iar in urma cu zece ani, cand efectele crizei prin care a trecut Romania la sfarsitul anilor 90 inca se simteau profund, Petrov lansa brandul Carpatair. Nu era prima tentativa de infiintare a unei companii aeriene private in Romania si nici prima lui tentativa nu era, dar Carpatair a fost singura initiativa care a rezistat pe piata. Acum, Carpatair a implinit zece ani si fondatorul lui il considera inca o partida foarte buna.

Atat de buna incat, cand nu e ocupat cu strategiile anticriza, Petrov se gandeste si la cum ar fi sa mai cumpere din actiunile de la minoritari.

De fapt, spunand asta, fondatorul Carpatair infirma zvonurile care au circulat in piata despre vanzarea unui pachet de actiuni din companie: "Zvonurile circula mereu. Pentru moment structura actionariatului Carpatair este aceeasi din 2000 incoace: 51% actionariat roman si 49% actionariat elvetian. Personal, consider ca momentul actual nu este unul prielnic pentru exit, iar eu imi doresc sa pastrez aceasta structura de actionariat neschimbata pe o perioada cat mai lunga".

Chiar si in alte conditii, Petrov considera insa ca exitul ar trebui sa mai astepte: "Avand in vedere ca sunt fondatorul acestei companii si ca motivatia care m-a condus in toti acesti ani a fost cea pur profesionala, este normal sa consider ca la cei 15 ani ai proiectului si cei 43 ai mei este inca prematur sa ma gandesc la reducerea participarii si a angajamentului personal. Din contra, intentiile mele s-ar indrepta mai degraba spre cumpararea de actiuni, deoarece cred in ceea ce fac si in sansele de reusita ale companiei pe care o conduc".

Sansele de reusita sunt legate insa acum de modul in care compania va sti sa beneficieze de urmatorul val de crestere a pietei de aviatie. Primul pas ar fi revenirea companiei la momentul decembrie 2008, cand Carpatair raporta afaceri de 93 de milioane de euro, din care 5% profit, si 670.000 de pasageri. 2009 s-a terminat cu afaceri cu 30 de milioane de euro mai mici, fara profit, si cu putin peste 500.000 de pasageri. Scaderea companiei cu hub-ul la Timisoara a fost insa in linie cu intreaga piata locala - prin asta intelegand toate afacerile din aviatie, indiferent de model de business, dar si cele conexe, precum turismul sau hotelurile. "Intreaga piata de profil a scazut in ultimul an cu 25-30%, iar revenirea la acelasi nivel de la care a inceput scaderea va dura cu siguranta mai mult de un singur an", spune Tinu Sebesanu, directorul companiei de consultanta Trend Hospitality.

Nicolae Petrov are propriile calcule: spune ca deja a proiectat pentru 2010 un business plan care a luat in considerare "o crestere limitata fata de 2009, bazandu-ne pe redresarea economiilor principale din vestul Europei, zona pe care suntem prezenti".

Perioada dintre scaderea de anul trecut si cresterile de peste un an sau doi este vazuta de multi oameni de afaceri ca oportuna pentru castigarea de cota de piata. Asa ca Nicolae Petrov a intrat intr-o cursa contra cronometru pentru ocuparea cotelor de piata vacantate in 2009 de criza economica. De fapt, strategia sa merge acum pe mai multi piloni, prioritare fiind acum ocuparea a cat mai multe rute pe care exista cerere si castigarea de cota pe zborurile cu plecare din Bucuresti.

A trecut aproape jumatate de an de cand Carpatair s-a instalat si la Bucuresti. Operatorul aerian cu baza la Timisoara mai zburase in anii anteriori pe Otopeni, conectand capitala cu hub-ul sau de la Timisoara. Din toamna insa, Carpatair a decis ca trebuie sa opereze zboruri din Bucuresti, de unde a inceput sa zboare direct catre Italia. Dar luna mai 2010 va fi speciala din punctul acesta de vedere. In mai va fi lansata si baza operationala de la Bucuresti, alaturi de cea de la Craiova, iar Carpatair va deveni "cu acte in regula" cel mai mare operator aerian pe destinatiile din Italia.

Miza nu e mica deloc: catre Italia s-au indreptat anul trecut peste 23% dintre zborurile care au plecat din Romania si tocmai din acest motiv cei mai multi operatori se lupta pe cucerirea unei cote cat mai importante din aceasta piata. Din mai, odata cu lansarea a inca patru curse din Bucuresti catre Italia (Venetia, Milano, Verona si Bolonia), Carpatair va avea 164 de zboruri saptamanale din Romania catre Italia (88 din Timisoara, 48 din Bucuresti si 8 din Craiova) - in competitie fiind cu Blue Air, care are 63, cu Wizz Air - care are 61, dar si cu Alitalia si TAROM - cu 60, respectiv 28. Carpatair conduce intr-adevar ca numar de curse, dar opereaza cu avioane mai mici decat Blue Air, Wizz Air sau TAROM (care folosesc in general Boeing 737, cu cel putin 125 de locuri), asadar numarul pasagerilor ar putea fi de asemenea important.

Asadar, desi suprematia pe zborurile catre Italia a fost in sine un scop, acesta face parte dintr-o strategie pe termen mediu, care prevede pentru Carpatair trei baze operationale in Romania, dar si atragerea a cat mai multi pasageri de la est de Romania pe care sa ii transporte catre Vest. Daca prima parte a planului va fi bifata cu incepere din luna mai - cand Carpatair va avea trei baze operationale in Romania (TAROM are baza doar la Bucuresti, Blue Air la Bucuresti, Bacau si Sibiu, iar Wizz Air la Bucuresti, Timisoara si Cluj)-, a doua parte a planului a fost incetinita de criza economica.

"In 2009, am inaugurat un numar redus de destinatii data fiind conjunctura economica", spune Petrov, care avea, in urma cu doi ani - cand a acordat primul sau interviu pentru presa de business, in BUSINESS Magazin - asteptari mari de la piata ucraineana, de unde spera sa transporte cat mai multi pasageri pe rutele spre Italia si Germania prin hub-ul de la Timisoara: "Ucraina este o piata de mare interes pentru Carpatair si din acest motiv noi ne-am focalizat destul de mult atentia pe aceasta tara, prima noastra incursiune fiind in 2006, prin deschiderea zborului L'viv-Timisoara, care a fost urmat de Odessa in anul 2008 si de Cernauti in 2009". Daca Odessa era, la finele anului 2008, o ruta cu grad de ocupare de 69% la sase frecvente saptamanale, vestile dinspre Kiev nu au fost la fel de bune. Zborul direct Bucuresti-Kiev lansat in vara anului 2008 a avut parte de un start foarte bun, insa a fost suspendat in 2009. Zborul catre Kiev nu a fost singura victima Carpatair a crizei: in Grecia, operatorul a renuntat la destinatia Thessaloniki, dar a pastrat deocamdata Atena, cu rezerva ca urmeaza un "an care s-a anuntat deja destul de greu pentru economia Greciei".

CEO-ul Carpatair simte insa ca a rezistat destul de bine crizei. Nu a fost singurul nevoit in 2009 sa isi reajusteze operarea, cam toate companiile aeriene resimtind destul de dur impactul crizei economice. Conform IATA, peste 500 de rute din intreaga lume au fost sistate anul trecut, iar pierderile companiilor aeriene in 2009 au ajuns, la nivel global, la 11 miliarde dolari.

www.businessmagazin.ro