Cea mai grea lovitura pentru companiile aeriene din istorie: 1 mld. euro pierderi directe

Autori: Mirabela Tiron , Alexandru Stefan Matei , Cristina Stoian 19.04.2010

Impactul economic al norului de cenusa vulcanica - in urma eruptiei vulcanului Eyjafjallajokull (vulcanul E, cum l-a numit presa) din Islanda - care a inchis aeroporturile Europei si a anulat zeci de mii de zboruri va creste puternic in zilele urmatoare si va fi din ce in ce mai semnificativ cu cat se prelungeste criza. Scenariul pesimist: in plina criza, Europa va pierde 1-2% din cresterea economica prognozata, potrivit analistilor citati de agentia Reuters. Nici atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 nu au produs un asemenea haos.



Deocamdata pierderile sunt contabilizate de companiile de transport aerian: in jur de 200 de milioane de euro de euro zilnic. Insa facturile scadente vor veni in cateva zile si vor creste in functie de durata crizei.

Aceasta este cea mai importanta intrerupere a traficului aerian de dupa atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. Atunci spatiul aerian american a fost inchis timp de trei zile, toate cursele dinspre Europa fiind anulate.

"Cu privire la inchiderea spatiului aerian, acum este mult mai grav decat in cazul atentatelor de la 11 septembrie 2001. Probabil ca este cea mai mare intrerupere a zborurilor din istorie", a spus un purtator de cuvant al Autoritatii de Aviatie Civila din Marea Britanie.

Ce poate insemna aceasta criza neasteptata? Anularea concediilor, intarzierea livrarilor si scaderea cererii de combustibil pentru avioane.

International Air Transport Association a estimat ieri, citata de agentia britanica Reuters, ca liniile aeriene pierd 200 de milioane de dolari pe zi din cauza blocajului, care a propagat inca din primele momente situatii de haos cu mult in afara spatiului aerian european.

Economistii spun ca nu si-au schimbat pana acum modelele de predictie pentru cresterea economica a Europei, in speranta ca serviciile de transport aerian vor reveni la normal in aceasta saptamana.

Insa un scenariu de stres, in care se presupune ca norul de cenusa ar persista deasupra continentului pentru cateva luni, arata ca scaderea veniturilor din transporturi aeriene si turism ar putea reduce cresterea economica din regiune cu 1-2 puncte procentuale. Cresterea economica a Europei este estimata la 1-1,5% pentru acest an.

Cate milioane de euro pierd companiile romanesti

Inchiderea traficului aerian pentru doua zile a reprezentat o lovitura puternica pentru companiile aeriene care opereaza pe piata romaneasca, dupa ce anul trecut, din cauza crizei economice financiare, s-au confruntat cu reducerea cererii pentru bilete de avion si implicit cu scaderea afacerilor. Anularea a circa 600 de zboruri pe piata romaneasca, in zilele de sambata si duminica, va aduce pierderi totale estimate la cateva milioane de euro pentru companiile aeriene. Spre exemplu, cel mai important operator aerian local, compania de stat Tarom, care a incheiat anul trecut cu pierderi estimate la 21 de milioane de euro, va inregistra pierderi de 2 milioane de euro in urma anularii a peste 100 de zboruri in zilele de weekend.

"Potrivit unor calcule preliminare, estimam pierderile companiei la aproximativ 1 milion de euro pe zi. Inca de la inceputul acestei situatii de urgenta au fost afectati 15.600 de pasageri", au declarat reprezentantii companiei Tarom.

Incepand cu ziua de sambata si pana luni la ora 12, toate zborurile programate pe aeroportul din Otopeni si pe aeroportul din Baneasa sunt anulate, potrivit reprezentantilor Companiei Nationale Aeroporturi Bucuresti.

Toate companiile aeriene de pe piata romaneasca, Tarom, Blue Air, Wizz Air, Air France, Air Moldova, Alitalia, Austrian Airlines, British Airways, Carpatair, easyJet, Lufthansa, Malev, Finnair si altele, si-au anulat ieri zborurile.

"Ni s-a blocat toata activitatea weekend-ul acesta, in care am anulat 44 de curse in total, adica toate zborurile ce urmau a fi operate sambata si duminica. Este prima oara cand ne confruntam cu o astfel de situatie, de cand a fost infiintata compania. Pana acum nu am facut un calcul al pierderilor pe care le vom avea", a declarat Florentina Ivan, directorul de relatii publice al companiei low-cost Blue Air, cea mai mare companie cu capital autohton, ce a rulat anul trecut o cifra de afaceri de 140 de milioane de euro si a transportat 1,7 milioane de persoane anul trecut. "Oamenii din call-center-ul nostru au lucrat non-stop zilele acestea", a spus Florentina Ivan, adaugand ca si luni compania are 14 zboruri anulate.

Si operatorul ungar Wizz Air a anulat 88 de zboruri in cele doua zile in care traficul aerian a fost inchis, ceea ce a redus traficul companiei cu aproape 13.000 de pasageri, potrivit lui Daniel Amzar, directorul de relatii publice al companiei.

60.000 de pasageri afectati

Pe cele doua aeroporturi din Bucuresti, cele mai mari din tara, au fost anulate 460 de zboruri in zilele de sambata si duminica, adica 46.000 de pasageri nu au mai urcat la bordul aeronavelor. In total, pe piata romaneasca au fost anulate de sambata pana duminica in jur de 600 de curse, adica peste 60.000 de pasageri au fost afectati, potrivit calculelor ZF, care iau in considerare un numar mediu de 100 de pasageri pe cursa.

"Aeroporturile din Otopeni si Baneasa au pierdut circa 550.000 de euro din taxele pe pasager si taxele pe miscarile aeronavelor", a declarat Valentin Iordache, purtatorul de cuvant al aeroportului Henri Coanda (Otopeni).

Inchiderea traficului aerian aduce pierderi si in bugetul agentiilor de turism.

"Avem turisti romani care au ramas blocati in Japonia, respectiv un grup de 12 persoane, dar si turisti blocati in Africa. Ei trebuiau sa se intoarca ieri, dar cel mai probabil se vor intoarce joi saptamana aceasta. Le-am platit o noapte de cazare, restul de nopti urmand a fi achitate chiar de ei", a declarat Mircea Vladu, proprietarul agentiei de turism Prestige Tours. El mai spune ca pe langa turistii romani care au ramas blocati in diferite tari, se mai confrunta si cu problema turistilor straini care nu se pot intoarce in tara lor.

Turistii straini blocati in Romania vor beneficia de reduceri de 50% la cazare, potrivit reprezentantilor Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului.

Ce castiga hotelierii

La hotelul de patru stele Phoenicia Express, care se afla la sase kilometri distanta fata de Aeroportul Henri Coanda si care este controlat de omul de afaceri Mohammad Murad, s-au cazat weekendul acesta mai multi turisti fata de weekend-urile obisnuite. "Avem turisti spanioli in hotel inca de sambata, care si-au prelungit cazarea", a spus un reprezentant al hotelului, care a mai adaugat ca este vorba de patru camere rezervate de turistii straini.

Si la cel mai mare hotel din Capitala, Rin Grand Hotel, controlat de fratii Negoita, s-au cazat mai multi turisti in acest weekend. "Weekend-ul acesta am avut un grad de ocupare mai mare cu 30%. Pe de alta parte, ma astept ca saptamana aceasta sa avem si anulari de rezervari, daca ma gandesc la clientii straini care urmau sa ajunga in Romania", a spus Ionut Negoita.

Transportatorii: Cererea s-a dublat

Daca operatorii aerieni sunt cei mai afectati, companiile rutiere de transport international de pasageri spun ca cererea s-a intors la nivelul de acum zece ani. "La noi este ca acum zece ani. Toate autocarele pleaca pline in strainatate. Incercam sa suplimentam cursele spre Anglia, Belgia, Franta, Germania, Elvetia si alte tari", a declarat Dragos Anastasiu, proprietarul grupului Eurolines, care a avut anul trecut afaceri in scadere cu 26% a veniturilor inregistrate in principal din transportul international de persoane, dar si alte servicii turistice, pana la 26 de milioane de euro.

Anastasiu a spus ca au plecat sase autocare in plus spre destinatiile din strainatate, veniturile incasate din operarea unui autocar cu 50 de locuri fiind de circa 6.000 de euro.

"Traficul este aproape dublu fata de o perioada obisnuita, deci si incasarile sunt mai mari", spune proprietarul Eurolines.

"Am ajuns in Bucuresti duminica dimineata de la Bruxelles, dupa o calatorie de 36 de ore cu un autocar al Atlassib. Cursa Tarom cu care trebuia sa vin vineri seara a fost anulata, iar autocarul a fost pus la dispozitie de Parlamentul European, unde am fost intr-o vizita de studiu impreuna cu mai multi colegi de facultate. Sincer, as fi preferat sa astept pana la deschiderea spatiului aerian decat sa stau 36 de ore intr-un autocar", a declarat Andreea M. (23 de ani), studenta.

CFR a suplimentat rutele externe

Din Bucuresti pleaca in fiecare zi trenuri cu destinatie directa spre Viena, Budapesta, Istanbul sau Bulgaria.

"Pentru Budapesta, gradul de ocupare a fost de 100%, iar pentru Viena ieri (sambata - n.red.) erau solicitari pentru 50%. Cu toate acestea, s-au facut suplimentari de vagoane pentru toate rutele internationale si pentru cele nationale din nordul tarii, unde sunt aeroporturi", spun reprezentantii CFR Calatori.

Pentru Viena au fost suplimentate cu cinci vagoane de dormit si doua cusete celor doua vagoane dormitor si doua cusete existente. Numarul calatorilor in vagonul dormitor este de 26 de persoane, iar in cuseta de circa 60 de persoane. Asta inseamna ca la un grad de ocupare de 100%, vagoanele cu care a fost suplimentat trenul spre Viena aduc companiei de transport feroviar 44.000 de euro, la un pret mediu al biletului de 200 de euro in vagonul dormitor si 150 de euro la cuseta. Drumul Bucuresti-Viena, via Budapesta, dureaza 17 ore.

Spre Budapesta si Bulgaria trenurile au fost suplimentate fiecare cu o cuseta si un vagon de dormit, iar spre Salonic a mai fost adaugat un vagon de dormit celui existent.

Cele mai spectaculoase eruptii vulcanice

1815: Cea mai mare eruptie din istorie a avut loc in Muntele Tambora din Indonezia, iar consecintele au fost dezastruoase pentru America si Europa. Urmatorul an, 1916 a intrat in istorie drept "anul fara vara" - vara acelui an fiind foarte rece din cauza cenusii care a scazut temperatura si a provocat cea mai mare foamete a secolului XIX. Peste 70.000 de oameni au murit ca efect imediat al eruptiei.

1833: A avut loc eruptia vulcanului din Krakatoa, insula aflata intre Java si Sumatra, care a fost de o violenta nemaintalnita, cu o putere de 200 de megatone de TNT, de 13.000 de ori mai mare decat forta bombei care a cazut la Hiroshima. Valul de cenusa a ajuns si deasupra Europei.

1912: A erupt vulcanul Novarupta in Katmai, Alaska, regiune vulcanica cunoscuta sub numele de Valea celor zece mii de fumuri. Peste 50.000 de kilometri patrati au fost acoperiti de cenusa.

1980: Eruptia vulcanului de pe muntele Saint Helen din statul american Washington a fost considerata una din cele mai dramatice din SUA, provocand 57 de morti. Vulcanul fusese inactiv in ultima suta de ani, dar forta cu care a erupt a fost impresionanta, pentru ca cenusa a fost ridicata la peste 80.000 de picioare in aer.

1983: Vulcanul Kilauea a inceput sa erupa in Hawaii si nu s-a mai oprit de atunci, fiind cel mai activ vulcan din lume. Este una din principalele atractii turistice din Hawaii, fiind "pandit" de la distanta de turisti.

1991: Peste 800 de oameni au fost ucisi de eruptia muntelui Pinatubo din Filipine. Odata cu eruptia vulcanului a avut loc si o furtuna tropicala care a intoxicat si a ucis alte zeci de oameni de pe insula Luzon. Doina Anghel

Vulcanii au schimbat nu doar geografia, ci si istoria lumii

Exista aproximativ 600 de vulcani activi pe Glob, iar jumatate din acestia se afla in Cercul de Foc al Pacificului, cea mai intinsa si activa zona vulcanica de pe Pamant, explica Silviu Negut, profesor universitar in cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) si doctor in geografie. In general, vulcanii nu au o repetabilitate a eruptiilor si nu exista o regula matematica care spune ca la un anumit interval de timp trebuie sa aiba loc o eruptie. Specialistii islandezi spun ca eruptia vulcanului Eyjafjallajokull ar putea dura mai multe saptamani sau chiar luni. "Vulcanii islandezi sunt foarte activi, nu sunt foarte inalti si nu prea ies in evidenta prin forma, sunt foarte puternici si au eruptii in urma unor acumulari foarte mari de energie. In randul vulcanilor de tip islandez te poti astepta oricand la o eruptie", a spus Negut, care a mai precizat ca, in cazul vulcanilor nu exista pericolul intalnit la cutremure, de exemplu, care pot avea o replica imediata. Totusi, este posibil ca o eruptie a unui vulcan sa fi activat un alt vulcan din apropiere. "Problema la toti vulcanii o reprezinta norul de cenusa care se formeaza in urma eruptiei, care ajunge la altitudini cuprinse intre 6.000 si 10.000 de metri. In Europa exista foarte putini vulcani care prezinta pericol de eruptie, insa vulcanul Etna din Italia, de exemplu, erupe o data la 2-3 ani si arunca si lava. Un alt vulcan italian, Vezuviu, are eruptii foarte rare, ultima fiind in anul 79 (d. Hr.), cand a distrus tot orasul Pompei aflat in zona Napoli", aminteste Negut. Eruptia unor vulcani a condus la migrarea unor popoare. Adelina Mihai

KLM: Avioanele nu sunt afectate de cenusa

KLM, parte a companiei Air France-KLM, a anuntat ca a realizat teste de zbor la altitudinea de zece pana la 13 kilometri, in timp ce grupul german Lufthansa a realizat zece zboruri intre Frankfurt si München la altitudinea de 8 kilometri, scrie Financial Times. "Nu a fost nimic neobisnuit, nici in timpul zborului, nici la prima inspectie de la sol", a declarat Peter Hartman, CEO al KLM, care a luat parte la testele realizate de compania pe care o conduce. "Daca expertiza tehnica confirma concluziile noastre, suntem pregatiti ca maine (astazi - n. red.) sa readucem cele sapte avioane inapoi de la Düsseldorf la Amsterdam. Speram sa primim cat mai repede permisiunea de a ne relua partial operatiunile."