Muntii nostri aur poarta: ce companii se vor bucura de el?

Autor: Roxana Petrescu 19.04.2010

Rezervele de aur si de argint care se ascund pe teritoriul Romaniei sunt informatii clasificate, la fel si cele privind productia celor doua metale pretioase. La fel de pline de mister sunt si informatiile legate de companiile care au dreptul de a explora, exploata sau dezvolta minele de aur si de argint in contextul in care majoritatea actionarilor acestor firme provin din tari precum Cipru, Isle of Man sau Bardados.

Potrivit datelor existente, doar doua dintre cele mai cunoscute proiecte miniere care-si propun sa extraga aurul si argintul, adica cel de la Rosia Montana, din muntii Apuseni, care este considerat a fi cel mai mare zacamant de aur din Europa, si cel de la Certej, din judetul Hunedoara, cumuleaza circa 385 de tone de aur si peste 2.000 de tone de argint. In bani, aceste cantitati de aur si de argint reprezinta circa 17 miliarde de dolari. Firmele care se vor bucura de aceste sume sunt insa straine, avand in spate actionari despre care se cunosc foarte putine detalii.

Rezervele de aur, informatie clasificata

"Datele si infomatiile despre rezervele de aur si argint din Romania, precum si cele despre productie sunt informatii clasificate, motiv pentru care Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) nu poate sa va transmita aceste informatii", spune Alexandru Patruti, presedintele ANRM.

Astfel, de departe cel mai cunoscut proiect este cel dezvoltat de Rosia Montana Gold Corporation in localitatea Rosia Montana, proiect care de altfel s-a bucurat de multa atentie din partea autoritatilor locale de la inceputul acestui an. Adriean Videanu, ministrul economiei, a declarat in repetate randuri ca inceperea acestui proiect este o prioritate, iar daca acesta nu va fi demarat in 2010, proiectul ar putea fi compromis.

14 mld. dolari, doar la Rosia Montana

La Rosia Montana se gasesc 317 tone de aur si 1.600 de tone de argint, adica in total cam 14 miliarde de dolari. In acest proiect statul roman are un procent de 20%, in timp ce compania canadiana Gabriel Resources detine 80% din Rosia Montana Gold Corporation. Parteneriatul dintre statul roman si compania canadiana a fost realizat in 1997, cand intre fosta Regie Autonoma a Cuprului Deva, actuala Companie Nationala a Cuprului, Aurului si Fierului Minvest, si Grabriel Resources se semneaza un contract prin care se infiinteaza Rosia Montana Gold Corporation. Proiectul este insa blocat din 2007, cand evaluarea acestuia a fost suspendata de catre Ministerul Mediului. Canadienii au nevoie de obtinerea avizului de mediu care le da cale libera pentru obtinerea autorizatiei de constructie. Reprezentantii RMCG au declarat recent ca primele cantitati de aur ar putea fi scoase in doi ani de la inceperea constructiei minei, iar pentru extragerea intregii cantitati de aur si de argint de la Rosia Montana este estimata o durata de 16 ani.

"Proiectul Rosia Montana estimeaza ca pe toata durata acestuia si la rezervele calculate, redeventa care va fi incasata este estimata la 301.495.374 de dolari", spune Patruti. Practic, statul roman va lua doar 2% din valoarea de azi a zacamantului de la Rosia Montana.

68 tone de aur la Hunedoara

O alta companie care are dreptul de exploatare a unor zacaminte de aur si de argint este Deva Gold, la Certej, in judetul Hunedoara. Este vorba tot despre o companie canadiana, European Goldfields, cu afaceri de 63 de milioane de dolari in 2009, care-si desfasoara afacerile pe plan local prin intermediul companiei Deva Gold. La aceasta firma, care detine dreptul de exploatare asupra zacamantului de la Certej din 2000, European Goldfileds detine 80% din actiuni prin intermediul unui vehicul inregistrat in Barbados, restul titlurilor fiind controlate de catre Compania Nationala a Cuprului, Aurului, Fierului Minvest Deva. Potrivit datelor European Goldfields, la Certej exista rezerve de 2,4 milioane de uncii de aur (68 tone de aur) si 17,3 milioane de uncii de argint (490 de tone de argint). In bani, valoarea acestor rezerve este de circa 3 miliarde de dolari.

Suedezii, la Bihor

Cea de-a treia companie care are dreptul de exploatare si dezvoltare a unor zacaminte de aur si de argint este, potrivit datelor ANRM, firma Mineral Mining, care detine licenta din 2004. Lucrarile realizate de Mineral Mining se desfasoara in judetul Bihor, pe perimetrele Baita si Bihor. La Mineral Mining actiunile sunt detinute in proportie de 100% de catre compania Dacian Mining din Stockholm (Suedia). Ultima companie pe lista celor care au voie sa extraga aurul si argintul din Romania este Romaltyn Mining. Compania are dreptul de exploatare pentru un perimetru din Maramures, dar numele Romaltyn este legat si de anumite licente de explorare a zacamintelor de aur si de argint acordate de statul roman pentru alte cateva perimetre din Maramures, precum si pentru unul din Satu Mare. Licentele de explorare au fost obtinute de catre compania Romaltyn Exploration, care este controlata in proportie de 95% de o firma numita Romaltyn Limited inregistrata in Isle of Man, restul de 5% fiind detinute de catre Romaltyn Mining.

Explorare facuta de necunoscuti

Informatiile primite din partea ANRM arata ca si companiile care au doar dreptul de explorare sunt la fel de putin cunoscute precum cele care pot exploata anumite rezerve.

Astfel, printre acestea se regasesc nume precum European Goldfields, dar apar si companii noi cum ar fi, de exemplu, Samax Romania. Aceasta firma are dreptul de explorare a unor minereuri auro-argentifere si a unora de cupru in perimetrul Rovina din Hunedoara. Actiunile Samax Romania sunt detinute in proportie de 100% de catre compania inregistrata in Londra Samax Romania Limited. Acestea sunt de fapt niste birouri operationale ale unei companii canadiene denumit Carpathian Gold. Potrivit datelor Carpathian, la Rovina s-ar afla 105,4 tone de aur, perimetrul explorat fiind aproape de cel de la Rosia Montana.

O alta companie care are dreptul de a explora minereuri metalifere este Dacia Minerale, care are un perimetru la Camarzana in Satu Mare. Actiunile companiei sunt detinute in totalitate de catre o companie cipriota, inregistrata in Nicosia, denumita Eliseror Limited.