SPIRITUALIA/ Crestinismul pe intelesul copiilor

Am vazut de curând o foarte reusita emisiune in cadrul seriei Convorbirile Trinitas TV. Succesul a fost asigurat de tema, "Ortodoxia pe intelesul copiilor", de moderator, George Vâlcu, un tânar teolog care pare sa fie bine pregatit, inteligent si dezinhibat, de invitati - Marieta Fârtat, profesoara de teologie, si Iulian Capsali, regizor.

In paranteza fie spus, Iulian Capsali a fost autorul si moderatorul uneia dintre cele mai reusite emisiuni cu tematica crestina facute la noi cu ceva ani in urma, pe B1 TV. Este o prezenta foarte tonica care are o excelenta prestatie ca om de televiziune - "trece sticla", cum se spune intre profesionisti. Prezenta sa in emisiunea de pe Trinitas TV a fost insa favorizata de experienta lui de parinte, fiind tatal a sapte copii - ceea ce, trebuie sa recunoastem, este deja un fenomen in societatea româneasca, cu atât mai rar pentru un intelectual care traieste intr-un oras precum Bucurestiul.

S-a discutat despre cum si când sa le vorbesti copiilor despre credinta si Dumnezeu, despre cum le explici anumite elemente ale doctrinei crestine (ex: Trinitatea), despre educatia copilului in spirit crestin etc. Vei sta cu copiii la intreaga slujba crestin ortodoxa, care este foarte lunga, riscând sa-l plictisesti? Nu, considera profesoara Marieta Fârtat, exista riscul de a obtine chiar efectul invers, si ii mai deranjezi si pe ceilalti oameni din biserica. Da, considera Iulian Capsali, copilul poate fi adus la slujba, iar daca exista manifestari de nervozitate, il vei scoate undeva in pridvor sau afara, de unde se aude slujba, se poate juca chiar in curtea bisericii, dar ramâne in acelasi spatiu sacru.

Cum se asigura o educatie in spirit crestin, care este modalitatea de a-ti asigura autoritatea de parinte, fara a cadea in extreme? Iubirea nu se arata cu forta - am retinut spusa aceleiasi profesoare. Asta nu inseamna ca nu sunt si momente in care fermitatea parintelui nu trebuie sa fie explicita, completeaza Iulian Capsali.

Dar emisiunea respectiva a avut succes inca dintr-un motiv: fara a avea totdeauna aceleasi raspunsuri, chiar opuse pe alocuri, cei doi invitati s-au completat foarte bine aratându-se prin asta (nu aceasta a fost scopul emisiunii, cu siguranta) ca multitudinea punctelor de vedere intr-o emisiune si intr-o Biserica este imbogatitoare.

Aceasta si este de altfel marea problema a televiziunii Trinitas TV. Multitudinea de talk-show-uri are oameni prea siguri, previzibili. Dialogul pare impaiat, rareori este dinamic. Nu-i vezi aproape niciodata pe invitati sa se contrazica intre ei, sa-l contrazica pe moderator, totul este la unison, toti sunt deja convinsi. Si nu cred ca aceasta ar trebui sa fie diferenta dintre o televiziune laica si cea oficiala a Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române. Problematizarea - reala iar nu mimata - este sarea si piperul dialogului. Dar intrebarile venite dinspre moderatorii Trinitas TV sunt destul de incisive si inteligente, atmosfera din platou este insa mult prea cuminte - de parca toata lumea ar vrea sa ia o nota buna de la vreun supervizor nevazut…

Acesta este si motivul - absolut caraghios si neprofesionist - pentru care aproape toate emisiunile sunt inregistrate iar nu in direct. Gurile "rele" de pe dealul Patriarhiei spun ca totul a pornit de la o emisiune in direct cu academicianul Razvan Teodorescu, care a avut vezi-Doamne indrazneala de a spune lucruri neconvenabile, fapt pentru care s-a luat decizia ca de atunci incoace, toate aceste dialoguri sa fie inregistrate, pentru a fi cenzurate daca este cazul.

Personal, nu cred aceste bârfe. Apreciez foarte mult ceea ce reusit intr-un timp foarte scurt sa faca echipa de tineri teologi care lucreaza acolo. Il cunosc inca cu vreo doi sau trei ani inainte de a ajunge aici pe directorul postului Trinitas TV, Pr. Nicolae Dima; este un om de toata isprava iar emisiunile pe care le face mi se par de foarte buna calitate. Desigur ca el insusi este constient ca deja apare mult prea des, seara de seara, ceea ce atrage si riscuri. Invitatii sai sunt de excelenta calitate intelectuala si sufleteasca.

Pe de alta parte, desigur ca inca se simt stângacii, inhibitii. Ca laic gasesc anumite emisiuni mult prea plate pentru gustul meu. Dar nu toate trebuie sa mi se adreseze mie. Cu siguranta target-ul postului Trinitas TV cauta sa asigure inainte de toate fidelizarea celor care sunt deja credinciosi "practicanti", cum se zice (nu agreez deloc expresia) si mai putin sa-i aduca si pe altii la credinta crestina. De unde si discursul destul de previzibil, adresat oamenilor deja convinsi de adevarul crestin. Exista reportaje si documentare bunicele, jurnalul de stiri mi se pare foarte profesionist ca format (se ignora insa prea numeroase stiri din interiorul BOR considerate neconvenabile, iar cele despre alte Biserici crestine nu exista deloc), ideea de a difuza muzica simfonica la o ora de seara este de-a dreptul inspirata.

Alte emisiuni sunt ridicole: tot seara, exista un scurt moment in care tineri calugari citesc din textele Sfintilor Parinti. Figura acestora "patrunsa" de sfintenia textului, felul in care pozeaza ca sa dea bine pe sticla, modalitatea in care se chinuie, fiecare dupa puteri, sa-si interpreteze rolul, sa citeasca cu intonatie, naste exact efectul contrar. Am mers indelung prin manastiri si nu am vazut niciodata calugari mai cabotini ca acestia. Oamenii nu au nici o vina, cu siguranta, sunt pusi sa joace un rol pentru care nu au chemare. Regia sub care functioneaza emisiunea cu pricina este in mod evident urechista, iar intreg momentul un fiasco.

Una peste alta, Trinitas TV este o prezenta tonica si necesara in peisajul media românesc. Sunt convins ca, in timp, vor diparea si stângaciile inerente oricarui inceput.

As da un exemplu pornit din propria-mi experinta ca fost redactor-sef al revistei "Adevarul literar si artistic". Toata lumea a observat ca incet-incet am dat o orientare spirituala acestei reviste - fapt destul de rar pentru o publicatie culturala cu difuzare nationala. La un moment dat am facut intentionat un interviu cu un personaj cu totul atipic: profesorul Denis Buican, cercetator la Sorbona, biolog, un ateu convins. O prietena si colaboratoare mi-a trimis atunci o scrisoare infierbântata, in care isi manifesta nemultumirea. Ea stia ca am de gând sa dau o alura spirituala revistei, ce cauta un astfel de brontozaur ateu? Iata o parte din raspunsul pe care i l-am dat:

Aflat pe litoralul românesc impreuna cu sotia, intr‑o seara am luat masa la una dintre nenumaratele terase aflate una lânga alta pe malul marii. Intre noi si mare nu mai era decât plaja, astfel incât atmosfera se voia feerica. Din pacate, toate terasele din apropiere - a noastra nu mai putin - se concurau nu numai in oferte culinare, ci si in cele (pseudo)muzicale. Rezultatul a fost un talmes‑balmes: de la masa noastra se auzeau suprapus cel putin trei‑patru melodii. Dupa ce am scapat de supliciu, am facut o lunga plimbare de seara chiar pe malul marii, lasându‑ne picioarele mângâiate de apa. Dar si auzul. Fiindca, de aceasta data intre noi si nenumaratele terase era plaja, cum am spus. Muzica predominanta era cea a valurilor care se sparg de mal. Tot ceea ce produceau mai mult sau mai putin muzical terasele cu pricina parea undeva foarte departe si insignifiant in comparatie cu simfonia marii.

Iata de ce consider ca prezenta mai multor puncte de vedere o gasesc foarte necesara. Tocmai pentru a evidentia, mai apoi, simfonia marii…

Din pacate, asa cum am aratat data trecuta, exceptând cele câteva emisiuni ale TVR, televiziunile laice nu sunt inca dispuse sa abordeze credinta crestina de o maniera profesionista. Iata de ce asteptarile de la Trinitas TV sunt ceva mai mari: când vor aparea inclusiv personaje care nu sunt de acord cu anumite puncte de vedere oficiale ale BOR, ale Patriarhului, ale crestinilor, in general, postul de televiziune Trinistas TV va avea credibilitate. Ma intreb cum ar arata la Trinitas TV un dialog intre Remus Cernea - activistul român pentru ateism - si unul dintre preotii cu har ai Bisericii, dialog moderat de un om precum Andrei Plesu, sa spunem.

Numai astfel va fi o televiziune cu adevarat vie, precum este si credinta crestina. Caci disputele reale nu pot fi tinute sub obroc. Numai astfel se va putea vorbi despre crestinism pe intelesul copiilor - adica al celor curati cu inima - versus crestinismul pe intelesul babelor. Desigur, numai daca se vrea ca Trinistas TV, precum intreaga Biserica, sa fie si un forum care sa-i atraga pe tineri. Ati vazut vreodata un copil, un tânar, care sa-si cenzureze intrebarile?

MARIUS VASILEANU (n. 14 apr. 1964 la Gura Humorului, Bucovina) are o licenta in filosofie (Universitatea Bucuresti) si un master in antropologia spatiului sacru (Universitatea de Arhitectura ''Ion Mincu''). Este doctorand al Universitatii Bucuresti, Facultatea de Litere, cu o tema interdisciplinara in care continua studiile de antropologie a religiei. A fost director al Editurii Muzicale si profesor de istorie a religiilor in invatamantul preuniversitar. A sustinut o bogata activitate in presa: studii, articole, eseuri, recenzii, proza scurta, editoriale, interviuri - in jurnale, reviste culturale si cu profil spiritual -, producator si realizator de emisiuni radio, numeroase colaborari la principalele televiziuni centrale. In ultimii ani a fost editorialist si editor coordonator (departamentul cultura-religie) la ziarul ''Adevarul'' si redactor-sef al revistei ''Adevarul literar si artistic''; ulterior a fost senior editor la agentia de presa ''NewsIn'', coordonand departamentele de cultura-religie si media-publicitate. Actualmente semneaza o rubrica saptamanala in suplimentul ''Aldine'' al ziarului ''Romania libera'' si preda istoria religiilor la Universitatea Bucuresti.