Ce se va intampla cand vor iesi la pensie „decreteii”, cei 1,7 milioane de romani care sustin economia?

Baby-boomerii Romaniei, adica mai bine de 1,7 milioane de romani nascuti in anii care au urmat decretului din 1966 care interzicea avortul, vor iesi de pe piata muncii la fel de masiv si de brusc cum au intrat. Peste 20 de ani, cand vor ajunge la varsta de pensionare, se vor evapora de la buget contributiile a o treime din salariatii romani, iar statul va trebui sa ii sustina pe cei care sustin acum economia. Sunt statul si societatea, in general, pregatite pentru un astfel de scenariu?

"Resursele sunt tot mai mici si trebuie sa sustina tot mai multi oameni. Cred ca ce face omul cu mana lui este cea mai sigura varianta. Eu nu am adoptat varianta unei pensii private suplimentare. Incerc sa ma descurc pe cont propriu si sa imi administrez singur banii", spune Bogdan Belciu, director in cadrul companiei de consultanta A.T. Kearney.

Managerul in varsta de 40 de ani spune ca nu isi face inca griji cu privire la varsta pensionarii, dar incearca sa fie mai eficient in gestionarea resurselor financiare. "Mi-am crescut expunerea pe piata de capital. Consider ca si imobiliarele sunt o investitie buna in prezent. Preturile au ajuns destul de jos, astfel incat o achizitie facuta acum intr-un orizont de 5 ani poate aduce un randament destul de bun."

Cei 1,7 milioane de romani care au varste cuprinse intre 39 si 44 de ani sunt cei care tin pe umeri economia, reprezentand o treime din numarul total de salariati. Ei sunt aflati in pozitii-cheie, conduc companii si au demarat afaceri pe cont propriu si multi dintre ei castiga cu mult peste medie.

Spre exemplu, media de varsta a celor mai importanti 1.000 de manageri din economie prezentati in anuarul "Who's Who in Business", editat de ZF, este de 40 de ani.

Va rezista sistemul public de pensii?

La sfarsitul lui 2009 numarul pensionarilor din asigurari sociale de stat depasise numarul salariatilor din economie. Deficitul la bugetul de pensii a atins un varf de 3,7 mld. lei (aproape un miliard de euro) in august 2009 si a scazut pana la 958 mil. lei in decembrie, prin suplimentari de fonduri de la bugetul de stat.

Deficitul la fondul de pensii a continuat sa se adanceasca in primele doua luni ale anului si a ajuns la 1,68 miliarde de lei (aproximativ 420 mil. euro), potrivit datelor Ministerului de Finante. Cu toate acestea, Mihai Seitan, ministrul muncii, declara in luna martie ca nu vor fi probleme nici cu plata pensiilor, nici cu plata salariilor in 2010.

In intervalul cuprins intre 1968 si 1972 s-au nascut cu 65% mai multi copii decat intre 1963 si 1967, cand natalitatea scazuse cu 11% comparativ cu intervalul de cinci ani anterior, spune sociologul Silviu Matei, director de cercetare al Centrului pentru Sondarea Opiniei Publice (CSOP).

In ipoteza in care legea pensiilor va fi promulgata in varianta actuala, varsta de pensionare ar urma sa fie de 65 de ani, ceea ce inseamna ca cei care au in prezent intre 39 si 44 de ani ar urma sa se pensioneze intre 2030 si 2036.

Cea mai importanta lovitura o va primi sistemul public de pensii, in conditiile in care vor fi tot mai putini salariati care sa sustina bugetul asigurarilor sociale de stat, pe fondul scaderii natalitatii. Potrivit unei analize a Fondului ONU pentru Populatie (UNFPA), in 2010 Romania va avea cu 120.000 mai putini tineri de 18 ani decat in 2008, adica 260.000 de persoane.

Scaderea populatiei se va resimti si asupra sistemului universitar si asupra pietei fortei de munca, si va afecta in ultima instanta echilibrele economice.

"Este o problema importanta nu doar pentru sistemul de pensii, ci si pentru cel de sanatate", apreciaza Belciu, de la A.T. Kearney.

Anul trecut incasarile din contributii de asigurari au fost de 47,8 mld. lei, adica 9,5% din PIB, iar cheltuielile cu asistenta sociala au ajuns la aproape 64 mld. lei, respectiv 12,7% din PIB.

"Se va produce un dezechilibru major (in momentul iesirii la pensie a "decreteilor" - n. red.). Trendurile care se observa de cativa ani in economie - imbatranirea populatiei, scaderea natalitatii, scaderea populatiei active - vor fi dintr-odata exacerbate. Ce resimtim esalonat timp de 30 de ani se va intampla concentrat, intr-un interval de 5 ani", spune sociologul Silviu Matei.

Cheltuielile anuale cu pensiile au ajuns sa aiba o pondere de 8% din PIB la nivelul anului trecut, cel mai ridicat nivel al ultimilor 15 ani. Cum va afecta iesirea la pensie a "decreteilor" un sistem care da semne de oboseala de cativa ani?

"Este evident ca pensionarea unui numar mare de angajati in aceeasi perioada va pune o presiune si mai mare pe un sistem public de pensii si asa in suferinta", apreciaza Cornelia Coman, director general al ING Asigurari de Viata si presedinte al Consiliului de Administratie al ING Fond de Pensii.

Ea apreciaza ca pentru a atenua efectele pe care le va resimti sistemul public de pensii este necesar ca cei care se afla in pozitia de a decide sa sustina sistemul privat de pensii, inca de pe acum, pentru a evita riscul ca, la un moment dat, acesta sa nu mai faca fata necesitatilor. "Este extrem de important ca sistemul privat sa continue nu doar sa fie alimentat cu contributii conform calendarului initial, ci sa ne gandim si la o eventuala crestere a contributiilor cu peste 6%", spune sefa ING Asigurari.

Pana la inchiderea editiei, Ministerul Muncii nu a raspuns solicitarii ZF cu privire la impactul pe care il va avea iesirea la pensie a "decreteilor" asupra sistemului public de pensii si masurile pe care le are in vedere pentru a atenua acest impact.

Ce se intampla in sistemul privat de pensii

Fondurile de pensii private obligatorii (pilonul II) au 5 milioane de participanti, potrivit datelor Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Dintre acestia, 39% au varste de peste 35 de ani, adica aproape 2 milioane de oameni. Pe de alta parte, doar 200.000 de romani au pensii private facultative, mult mai putin decat estimarile initiale ale administratorilor de pensii private.

In prezent, jucatorii din industria pensiilor private doar incaseaza contributii, ca urmare a faptului ca sistemul privat are doar cativa ani in Romania. Fara iesiri din sistem (majoritatea contribuabililor sunt tineri pana in 45 de ani), companiile private de pensii vor fi peste 20 - 25 de ani in situatia de a trebui sa faca plati masive catre sute de mii de angajati pensionati anual.

Cornelia Coman, sefa ING Asigurari, cea mai mare companie de asigurari de viata de pe piata locala, crede ca iesirea la pensie a baby-boomer-ilor nu va avea impact asupra sistemului de pensii private. "Trebuie sa avem in vedere faptul ca in acest sistem contributiile se realizeaza in conturi individuale. Practic, la pensie participantii ajung sa beneficieze de valoarea acumulata in contul lor. Din acest motiv, nu putem vorbi de un impact asupra sistemului in sine si a fondurilor."

In cazul ING Asigurari, 20% din portofoliul total de clienti de pensii private obligatorii se incadreaza in intervalul de varsta 39 - 44 de ani, iar contributia medie per client platita pentru acest segment din portofoliu este de 40 de lei (10 euro) pe luna.

Mai mult decat atat, peste un sfert din clientii care au incheiat o pensie facultativa la ING au varste cuprinse intre 39 si 44 de ani, cu o contributie medie de aproximativ 64 de lei lunar (16 euro).

"Ar trebui sa existe o politica de contributie care sa asigure o pensie celor care se vor pensiona peste 20 de ani", spune Gheorghe Rosca, rectorul Academiei de Studii Economice din Bucuresti, care apreciaza si el ca o solutie sunt fondurile private de pensii.

Randamentele fondurilor de pensii administrate privat - facultative si obligatorii - au fost de aproximativ 16% anul trecut.

Ce variante au baby-boomerii?

O solutie care ar putea atenua efectele iesirii masive din viata activa a baby boomerilor Romaniei ar fi prelungirea perioadei de munca si dupa pensionare.

"Cele mai puternice implicatii le vor resimti chiar cei in cauza, care se incadreaza in palierul de varsta cuprins intre 39 si 44 de ani. Ei sunt cei care va trebui sa munceasca mai mult, si dupa implinirea varstei de pensionare", apreciaza Silviu Matei.

De o perioada mai extinsa de munca si dupa atingerea varstei de pensionare ar beneficia in mod direct piata muncii. "Un pensionar specializat intr-un anumit domeniu care lucreaza 4 zile pe saptamana poate costa mai putin decat un angajat tanar aflat la inceputul carierei", completeaza sociologul.

Cu toate acestea, mentinerea pe piata muncii a persoanelor in varsta depinde direct de abilitatile acestora de a tine pasul cu cerintele angajatorilor. Unul dintre exemplele cele mai clare este utilizarea calculatorului. "Pentru cei care nu au invatat sa foloseasca calculatorul va fi extrem de dificil sa isi gaseasca de lucru dupa pensionare", mai adauga directorul de cercetare al CSOP.

Reconversia profesionala si mentinerea in viata activa o perioada mai indelungata de timp sunt alte variante pentru a atenua impactul atat asupra sistemului de pensii, cat si asupra celor care urmeaza sa se pensioneze.

"Este usor sa dai vina pe stat. Realist vorbind, sunt lucruri care se intampla nu doar in Romania, ci peste tot in lume. Nicaieri situatia nu este roz. Cred ca este important si cum privim problema la nivel individual. Mai exact, ce face fiecare dintre noi astfel incat anii de dupa pensionare sa nu devina o perioada nefericita si impovarata de griji", incheie managerul A.T. Kearney.

Baby Boom

Generatia care a schimbat America

• La nivel mondial, efectul baby boom a devenit o realitate imediat dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial (din 1946 pana in 1964). Statele Unite sunt considerate un exponent al acestui efect mondial de crestere puternica a natalitatii dupa terminarea razboiului.
• O intreaga generatie americana, nascuta in perioada 1946-1964, a devenit in anii '80-'90 unul dintre motoarele economice ale Statelor Unite. "Baby boomers" din America nu sunt doar o generatie enorma, ci si una destul de omogena din perspectiva economica. Conform estimarilor specialistilor americani, aproximativ 79 de milioane de copii s-au nascut in aceasta perioada de 19 ani de dupa razboi.
• Baby boomers sunt cei care au trecut prin razboiul din Vietnam, prin mandatul prezidential al lui John F. Kennedy, prin aparitia celebrului festival de muzica Woodstock si prin crizele petroliere ale anilor '70, cand pretul petrolului a crescut exponential, iar economia SUA a avut de suferit.
• Tot ei sunt cei care au sustinut cresterea pietelor financiare americane in perioada anilor '80, cand planurile de pensii private cu plasamente in actiuni listate au aparut si in Statele Unite.
• Potrivit unor declaratii recente ale sefului Boeing, Jim McNerney, citate de cotidianul britanic Financial Times, si-a exprimat ingrijorarile cu privire la imbatranirea populatiei si efectele pe care le va avea iesirea la pensie a baby boomerilor pentru piata muncii. El a subliniat ca in Statele Unite "multi muncitori calificati se apropie de pensionare si nu sunt suficienti muncitori pregatiti sa ii inlocuiasca".