Mansardare: Cat costa mansardarea unei locuinte

In ultima perioada, in conditiile in care achizitia unui nou apartament a devenit tot mai dificila din cauza accesului greu la finantare, tot mai multi proprietari s-au reorientat catre mansardarea propriilor locuinte, in locul construirii unui case de la zero.

Executia unei mansarde este mai rapida decat in cazul constructiei unei noi locuinte, intre doua si patru saptamani, infrastructura utilitara fiind existenta, iar autorizatiile de construire se elibereaza intr-un timp mult mai scurt. In plus, mansardarea ajuta la o mai buna izolare termica a locuintei.

"Din punct de vedere economic, investitiile facute in amenajarea unui pod nelocuit sunt semnificativ reduse comparativ cu ridicarea din temelii a unui anexe la locuinta deja existenta sau achizitionarea unei locuinte. Bugetul alocat va fi unul rezonabil, deoarece infrastructura si utilitatile sunt deja create, iar prin reabilitare termica, costurile la incalzire se micsoreaza deoarece se reduc pierderile de caldura pentru intreaga locuinta", a declarat Hans Wreifalt, director general al Velux Romania, importator de ferestre de mansarda.

Pretul mediu de construire a unei locuinte variaza in prezent intre 600 si 800 de euro, fiind astfel de trei ori mai mare decat pretul de construire a unei mansarde, care variaza intre 150 si 200 de euro/mp. In pret intra si ferestre care se deschid si inchid automat la primii stropi de ploaie.

"Pretul mediu pe metru patrat pentru amenajarea unei mansarde depinde de la caz la caz, in functie de mai multe variabile. De suprafata podului, de materialele folosite, ceea ce se pastreaza si de ceea ce se foloseste din structura anterioara. De exemplu, unii proprietari nu au nevoie sa schimbe invelitoarea, altii da, si astfel costul total este diferit. In medie, putem aproxima ca pretul mediu poate fi de circa 150-200 euro/mp la cheie", a declarat Alexandra Maier, arhitect al Velux Romania.

Costul redus de construire este astfel unul din principalele motive pentru care proprietarii de imobile se orienteaza catre realizarea unei mansarde.

"In contextul actual, din ce in ce mai multi oameni care dispun de un pod nelocuit, folosit pentru depozitare, se orienteaza catre o astfel de solutie. Putem spune ca se contureaza o tendinta, deoarece oamenii incep sa inteleaga avantajele estetice si economice ale amenajarii mansardei, si anume, ca printr-o investitie minima pot beneficia de o locuinta completa la mansarda, de un spatiu boem si atragator de locuit, care de cele mai multe ori este mai mare decat suprafata unui apartament nou construit", a adaugat Alexandra Maier.

Etapele mansardarii. Prima etapa in mansardare este realizarea unui studiu tehnic, din care sa reiasa daca structura imobilului permite si suporta greutatea noii constructii. Se trece la realizarea proiectului de catre un arhitect, apoi catre executia lucrarilor. Cel mai important in aceasta etapa este realizarea unei izolatii termice atat in jurul ferestrelor, cat si a acoperisului. "Inainte de renovare se recomana un studiu tehnic pentru structura de rezistenta a imobilului. Daca in urma studiului structura poate sa sustina mansardarea, este nevoie sa contactati un arhitect care se va ocupa de proiect. Apoi se trece la etapa de executie. Dupa mansardare proprietarii se pot bucura din plin de o mansarda care le va creste valoarea proprietatii cu cel putin 15%", a mai spus Maier.

Ferestrele reprezinta aproape 20% din investitia intr-o mansarda, fiind piese importante in conditiile in care asigura iluminarea incaperii si aerisirea acesteia. Pretul unor astfel de ferestre poate depasi in unele cazuri si 600 de euro, insa acestea sunt complet automate, inchizandu-se si deschizandu-se singure, putand fi chiar si programate la anumite ore.

"Preturile ferestrelor de mansarda Velux incep de la 189 de euro si ajung pana la 630 de euro, pentru cea mai inteligenta fereastra de mansarda, actionata prin telecomanda cu afisaj digital, prin care se pot crea programe personalizate. Spre exemplu, fereastra se poate deschide in fiecare dimineata la ora 8 si sa se inchida seara la ora 7. Fereastra este dotata cu senzor de ploaie, care permite inchiderea automata, lasand clapeta de ventilare deschisa pentru aerisire", a explicat Maier.

Doar pentru rezidential. Mansardarea se adreseaza preponderent proprietarilor din sectorul rezidential, insa vanzarile de ferestre de mansarda si accesoriile pentru acestea se comercializeaza catre firme specializate in montaj.

"Deoarece produsele se vand prin distribuitori, cea mai mare pondere o au clientii comerciali. Totusi, avand in vedere faptul ca mansardele apartin persoanelor fizice, cea mai mare pondere o au clientii rezidentiali", a concluzionat Wreifalt.

Reteaua de distributie a Velux in Romania numara aproximativ 700 de distribuitori, vanzarile fiind insa sezoniere, in conditiile in care lucrarile de construire sunt influentate de vreme. "Toate produsele Velux pot fi comandate numai prin intermediul retelei de 700 de distribuitori din tara, lista de preturi fiind recomandata acestora. Nu putem afirma ca vanzarile depind de zonele geografice ale tarii, ci mai degraba depind in mare masura de fiecare anotimp si de conditiile meteo favorabile sau mai putin favorabile", a explicat Wreifalt.

Velux a realizat in Romania afaceri de peste 6,7 milioane de lei in 2009, iar pentru acest an reprezentantii companiei estimeaza o stagnare a afacerilor, insa nu exclud o imbunatatire a vanzarilor in eventualitatea reluarii constructiilor de case pe piata locala.

"In ansamblu, in 2009 compania Velux Romania a avut o evolutie buna, iar noi am fost multumiti, date fiind conditiile actuale de criza din Romania si din lume. Pentru 2010 ne propunem cel putin o evolutie similara anului 2009", a adaugat Wreifalt.

Avantaje:

• Posibilitatile de amenajare a mansardei ca locuinta completa.
• Un maxim de lumina naturala prin ferestrele de mansarda.
• Ventilatie naturala asigurata de ferestrele de mansarda
• Priveliste panoramica

Dezavantaje:

• Aglomerarea imobilului mansardat cu mai multi membri ai familiei
• Izolatia defectoasa poate determina disconfort termic.