Este Grecia noul Lehman Brothers? Furtuna datoriilor din Europa risca sa devina uragan: randamentele obligatiunilor elene au explodat

Decizia agentiei de rating Standard & Poor's de a reduce ratingurile Greciei si Portugaliei a generat o unda de soc pe pietele financiare, randamentele obligatiunilor tarilor cu datorii mari crescand puternic. Nici bursele si nici euro nu au avut o zi mai buna.

Pe masura ce Grecia este impinsa de piete catre un colaps financiar, temerile ca aceasta criza a datoriilor ar putea contamina intreaga Europa sunt din ce in ce mai mari, scrie The New York Times. Investitorii se intreaba daca Portugalia, Spania sau chiar si Irlanda nu vor cadea in aceeasi capcana si nu vor mai reusi sa imprumute miliardele de euro necesare pentru a-si acoperi chetuielile guvernamentale.

"(Ceea ce se intampla cu Grecia - n. r.) seamana cu Lehman Brothers si Bear Stearns", a avertizat Philip Lane, profesor de economie internationala in cadrul Trinity College din Irlanda, referindu-se la rasunatoarele falimente de pe Wall Street care au declansat criza financiara in 2008. "Nu este vorba neaparat de fundamentele Greciei, cat mai mult de reticenta pietelor de a o finanta", potrivit lui Lane.

Testul din luna mai

Grecia se apropie cu pasi repezi de data de 19 mai, cand trebuie sa ramburseze obligatiuni in valoare de 9 mld. euro catre investitori locali si straini, insa nu-si va putea plati datoriile cu ajutorul pietelor de capital, intrucat costurile de finantare au atins niveluri record. Randamentele pentru obligatiunile pe doi ani emise de guvernul de la Atena au urcat ieri la 21,4%, in conditiile in care la inceputul lui decembrie se situau la doar 2%. Aceeasi tendinta au urmat-o si titlurile cu scadenta la zece ani, al caror randament a urcat ieri la 12,51%. Pe de alta parte, obligatiunile pe zece ani ale Spaniei si Portugaliei au ajuns la o dobanda de 4,20%, respectiv de 6,29%.

"Sansele ca guvernul elen sa intre in incapacitate de plata cresc nu de la zi la zi, ci de la ora la ora. Daca FMI si guvernele europene nu vin rapid cu o solutie, estimez ca pietele vor merge in regres destul de repede", a declarat Koen De Leus, economist pentru KBC Securities.

Cele trei tari, care alaturi de Irlanda, un alt "copil-problema" al Europei, au fost regrupate sub acronimul PIGS, inregistreaza deficite bugetare colosale. Daca Grecia are o gaura bugetara de 13,6% din PIB, Spania are un deficit de 11,6%, in timp ce Portugalia - de 9,4%.

Bursele au recuperat din scaderi

La deschiderea sedintelor de tranzactionarede ieri, toate bursele din Europa au reactionat violent la vestea privind retrogradarea ratingurilor Greciei si Portugaliei, insa ulterior au recuperat teren. Indicele bursier portughez PSI 20 se depreciase ieri dimineata cu aproape 5%, insa dupa-amiaza revenise la un declin mult mai moderat, de 0,24%.

Totodata, indicele spaniol IBEX 35 scazuse cu 1,21%, in timp ce indicii francez CAC 40 si german DAX revenisera la o depreciere mai modesta, de 1,44%, respectiv 0,49%.

Moneda euro a avut de asemenea de suferit, dupa ce ieri a atins cea mai slaba cotatie in raport cu dolarul din ultimul an, de 1,3145 dolari per euro. Ulterior, moneda unica a urcat usor, pana la 1,3197 dolari.

Criza Greciei presupune riscuri deosebite chiar pentru Banca Centrala Europeana (BCE), care accepta obligatiunile tarilor ca garantii pentru imprumuturile acordate bancilor, scrie The Wall Street Journal. Jean-Claude Trichet, presedintele BCE, a declarat insa ca falimentul Greciei "iese din discutie", potrivit Financial Times, iar oficialii europeni au spus ca posibilitatea restructurarii datoriilor acestei tari nu va fi luata in considerare in cadrul negocierilor dintre Grecia, UE si FMI.

Germanii si francezii, expusi puternic la criza Greciei

Sistemul bancar elen nu este singurul care ar putea avea parte de turbulente puternice. Institutiile bancare franceze au o expunere de aproape 80 mld. euro pe Grecia, fiind urmate de cele germane, cu o expunere de 45 mld. euro, potrivit Bancii Reglementelor Internationale. Banca germana Hypo Real Estate are cea mai mare expunere, de 9,1 mld. euro, fiind urmata de Commerzbank, care detine obligatiuni elene in valoare de 4,6 mld. euro.

Daca luam in calcul expunerile cumulate pe Grecia, Portugalia si Spania, tot bancile germane si franceze au de infruntat cele mai mari riscuri, avand expuneri de 226 de miliarde de euro, respectiv 210 miliarde de euro.

Scenarii pentru Grecia: incapacitatea de plata este putin probabila

Pietele financiare pariaza din ce in ce mai mult pe ideea ca Grecia va fi nevoita sa-si restructureze datoriile, in caz contrar urmand sa intre in incapacitate de plata intr-un orizont de timp mediu catre lung, chiar daca va primi sprijin din partea zonei euro si a FMI, scrie agentia de presa Thomson Reuters. Analistii si investitorii au scos in evidenta o serie de scenarii posibile pentru cazul in care Grecia nu va reusi sa-si ramburseze obligatiunile scadente. Ce complica situatia este faptul ca o serie de investitori au pariat deja pe falimentul Greciei prin intermediul instrumentelor CDS, astfel ca sunt direct interesati ca un astfel de eveniment sa aiba loc.

Spania: Venituri mai mari la buget si cheltuieli guvernamentale mai mici

Guvernul spaniol spune ca situatia veniturilor sale fiscale a inceput sa se redreseze, iar planurile de reducere a uriasului deficit bugetar avanseaza, insa temerile privitoare la platile masive ale tarii in contul asigurarilor de somaj au continuat sa se intensifice, scrie Wall Street Journal.

Pe fondul temerilor in crestere ca si alte tari cu un nivel ridicat al datoriilor s-ar putea confrunta cu o criza de genul celei din Grecia, veniturile fiscale ale Spaniei au urcat cu 0,8% in primul trimestru fata de aceeasi perioada a anului trecut, prima crestere din doi ani. Cresterea a survenit in conditiile in care guvernul a eliminat treptat stimulentele fiscale, iar economia a dat semne de stabilizare.

In acelasi timp, cresterea cheltuielilor s-a temperat la 13% in primele trei luni ale anului de la 16% in perioada similara a anului trecut. Spania resimte in continuare puternic efectele stoparii boom-ului din constructii. In 2009, deficitul bugetar al acesteia s-a ridicat la 11,2% din PIB, iar Uniunea Europeana i-a impus drept termen limita pentru reducerea acestuia la 3% anul 2013.

Conform ministrului adjunct de finante Carlos Ocana, guvernul spaniol va publica "in saptamanile urmatoare" detalii suplimentare privitoare la planul sau de reducere a costurilor salariale din sectorul public cu 1,9% din PIB pana in 2013 si cu privire la alte planuri de diminuare a costurilor.

In plus, a declarat acesta, guvernul trebuie sa puna in aplicare planul de reformare a pietei muncii. Nivelul de peste 20% atins de somaj indica faptul ca una din cele mai mari cheltuieli ale guvernului, beneficiile de somaj, vor continua sa creasca. (Catalina Apostoiu)

Portugalia: Adoptarea euro a pus in umbra si a amplificat problemele tarii

Cu o crestere puternica, inflatie si deficite in scadere, Portugalia parea sa demonstreze cum o moneda comuna poate uni o regiune cu diferente mari. Decizia Standard & Poor's de a reduce ratingul de credit al tarii la inceputul acestei saptamani a dezvaluit insa brusc o alta realitate: in loc sa asigure directia tarii catre crestere economica, euro pare sa fi indepartat tara de aceasta cale, scrie Wall Street Journal.

"Aderarea la euro trebuia sa fie prima reforma", spune Jorge Braga de Macedo, ministru de finante la inceputul anilor '90. In schimb, "a fost ultima".

Economia portugheza a avansat cu numai 0,5% pe an din 2001, jumatate din media zonei euro.

A fost una din economiile europene care s-a contractat la sfarsitul anului 2009.

Reactia lenta a autoritatilor portugheze in a tine in frau cheltuielile publice a contribuit intre timp la cresterea deficitelor. Portugalia este singura tara care a primit avertismente privitor la depasirea deficitelor din partea UE de trei ori.

Autoritatile de la Lisabona "nu au mentinut disciplina fiscala" dupa adoptarea euro, spune Macedo.

Portugalia are datorii guvernamentale mai mici decat Grecia si alte tari europene. Deficitul sau bugetar este cel mai scazut din randul tarilor mai vulnerabile din zona euro, situat la 9,4% din PIB. Totusi, Portugalia ofera o privire asupra a ceea li s-ar putea intampla economiilor din jur prin prisma oportunitatilor reduse de reparare a bilanturilor. Spania, Grecia si chiar Irlanda risca sa urmeze calea de crestere lenta a Portugaliei, spun economistii, afectand si mai mult zona euro. (Catalina Apostoiu)

Negocierea datoriilor

Probabilitate: extrem de mare pe termen mediu-lung

Investitorii ar putea pierde 20 pana la 40 de procente din valoarea obligatiunilor, potrivit calculelor efectuate de unii analisti.

Impact asupra pietei: Randamentele obligatiunilor emise de tarile puternic indatorate (Irlanda, Portugalia, Spania) din zona euro ar putea creste considerabil, iar moneda euro ar putea scadea pana la o cotatie de 1,15 dolari, nivel ultima data atins in 2005.

Restructurarea unilaterala

Probabilitate: extrem de mica

Grecia ar putea impune creditorilor sai reesalonarea datoriilor, fie prin extinderea maturitatii obligatiunilor, fie prin reducerea rambursarilor, fara a fi incheiat a priori un acord cu acestia.

Impact asupra pietei: Moneda euro ar fi si mai puternic afectata, in conditiile in care pietele ar incepe sa creada din ce in ce mai mult in dezintegrarea zonei euro. Randamentele obligatiunilor pentru statele indatorate ar exploda.

Incapacitate de plata

Probabilitate: extrem de mica

Intrarea in incapacitate de plata ar insemna excluderea Greciei de pe pietele de capital, asa cum s-a intamplat in 2001 cu Argentina. Aproximativ 70% din datoriile Greciei sunt detinute de creditori straini, in special din zona euro si, in cadrul acesteia, in mod deosebit de institutii financiare germane si franceze.

Impact asupra pietei: Euro s-ar putea deprecia pana sub paritatea cu dolarul, iar randamentele obligatiunilor din zona euro ar creste atingand noi recorduri.

De unde vin banii si cat de repede

Tarile din zona euro sunt pregatite sa ofere Greciei un ajutor comun de 30 mld. euro, insa cat de repede va primi guvernul de la Atena acesti bani depinde de procedurile legale de aprobare din fiecare stat in parte, potrivit agentiei de presa Thomson Reuters.

Germania - 8,4 mld. euro

Printr-o procedura parlamentara accelerata, Germania ar putea vota pe 7 mai legea prin care sa acorde ajutor Greciei, potrivit ministrului german de finante.

Franta - 6,3 mld. euro

Contributia trebuie aprobata de ambele camere ale Parlamentului francez, insa guvernul vrea sa accelereze procesul astfel ca pana pe 10 mai ajutorul sa poata fi acordat Atenei. Hexagonul va mobiliza in 2010 3,9 mld. euro pentru Grecia.

Italia - 5,5 mld. euro

Ajutorul trebuie autorizat printr-un decret de guvern, care trebuie ulterior aprobat de ambele camere ale Parlamentului in cel mult 60 de zile.

Spania - 3,7 mld. euro

Este necesara aprobarea Parlamentului inainte ca sprijinul financiar sa fie acordat. Un oficial guvernamental de la Madrid a declarat insa ca Spania va oferi banii atunci cand Grecia va avea nevoie.

Olanda - 1,8 mld. euro

Acordul Parlamentului este obligatoriu, insa majoritatea parlamentarilor si-au exprimat deja sustinerea fata de planul de sprijinire a Greciei.

Belgia -1,07 mld. euro

Guvernul belgian a aprobat deja proiectul de lege in ceea ce priveste fondurile destinate Greciei si acesta urmeaza sa fie prezentat spre aprobare Parlamentului.

Austria - 858 mil. euro

Ajutorul trebuie aprobat de ministrul de finante Josef Proell, dar si de cancelarul austriac Werner Faymann. Proell a spus ca sprijinul va fi disponibil abia dupa ce Grecia va indeplini conditiile impuse de FMI si de tarile din zona euro.

Portugalia - 770 mil. euro

Ministrul de finante de la Lisabona a declarat ca imprumutul destinat Greciei va fi prezentat spre aprobare Parlamentului, insa nu a fost fixata nicio data exacta in acest sens.

Finlanda - 550 mil. euro

Problema ajutorului urmeaza sa fie discutata de Parlamentul finlandez la inceputului lunii mai.

Irlanda - 490 mil. euro

Contributia Irlandei are nevoie de un anumit cadru legislativ national, insa guvernul a aprobat deja constituirea acestuia.

Slovacia - 310 mil. euro

Nu este inca cert daca este nevoie de aprobarea Parlamentului.

Slovenia - 144 mil. euro

Imprumutul este asteptat sa fie autorizat de Parlament spre sfarsitul lui mai sau la inceputul lunii iunie.

Luxemburg - 80 mil. euro

Cipru - 60 mil. euro

Malta - 30 mil. euro

Pe scurt

• FMI a anuntat ca ar putea da Greciei mai multi bani, majorand cu pana la 10 mld. euro ajutorul acordat statului sud-mediteranean.
• Banca americana Goldman Sachs avertizeaza ca ajutorul necesar Greciei poate ajunge la 150 mld. euro, esalonat pe o perioada de trei ani.
• In cazul in care situatia se agraveaza, BCE ar putea apela la "varianta nucleara" de a interveni direct pe piete pentru a achizitiona obligatiuni guvernamentale, crede Jacques Cailloux, economist-sef al Royal Bank of Scotland.
• Presedintele UE, Herman van Rompuy, a declarat ca vrea sa organizeze pe 10 mai un summit al tarilor din zona euro, in cadrul caruia sa puna la punct ultimele detalii privind ajutorul destinat Greciei.