COLECTII/ Cogito cu Platon

Putini stiu cat de consistenta este colectia Cogito a Editurii Univers Enciclopedic Gold, care publica filosofie clasica de cea mai buna calitate. In 2000 a aparut fundamentala "Fenomenologie a spiritului" a lui Hegel. Intre 2003 si 2007 Editura a publicat sase volume din Plotin - "Enneade", intr-o editie bilingva, cu un aparat critic impresionant. In 2006 a aparut "Teoria vederii" de George Berkeley, care pune bazele conceptiei sale ce neaga existenta materiei, considera lucrurile exterioare drept "colectii de idei" si pretinde ca Dumnezeu este autorul ideilor sau al senzatiilor din mintea noastra. In 2007 - Toma din Aquino et alii, "Despre eternitatea lumii"; o carte care era dosarul unei probleme, anume controversa medievala in jurul temei eternitatii lumii, cu texte semnificative din Plotin, Ioan Filopon, Sf. Augustin, Avencebrol, Algazel, Averroes, Avicenna, Albert cel Mare, Henri de Gand si textele intregrale dedicate problemei de Sf.Toma din Aquino, Siger din Brabant si Boetius din Dacia. In 2009 a aparut "Critica ratiunii pur"e a lui Kant.Anul acesta, Cogito isi regaleaza cititorii, din pacate putini la numar, in general studenti sau specialisti, cu doua volume din Platon.

Platon -" Dialoguri". Traducere de Cezar Papacostea. Cititorul este invitat sa descopere, cu prezentul volum, o culegere a celor mai frumoase sapte dialoguri platoniciene, publicate de Papacostea in trei volume in 1930 si 1935: "Apararea lui Socrate", "Eutifron", "Criton", "Banchetul", "Fedon", "Gorgias" si "Menon". Traducerile, realizate intr-o limba literara deosebita, au la baza editia C. Fr. Herman ("Platonis dialogi") si au fost confruntate de Cezar Papacostea cu editia Guillaume Budé.

Platon - "Legile". Cartea reprezinta un important mijloc de cunoastere a unuia dintre dialogurile marelui filosof atenian Platon, de altfel ultima sa lucrare, a carei paternitate, mult disputata de-a lungul timpului, a fost admisa abia in zilele noastre de catre majoritatea cercetatorilor. Traducerea primelor douasprezece carti ale lucrarii este realizata de E. Bezdechi. Cea de-a XIII-a carte, intitulata "Epinomis", este tradusa de St. Bezdechi, care este si autorul Introducerii ce insoteste lucrarea.

Indraznesc sa sugerez editorilor ca, in toate cazurile in care republica texte, fie ele si traduceri, considerate "clasice", sa le insoteasca si de mici note cu informatii despre personalitatile demult si pe nedrept uitate. Cine mai stie astazi ca St. Bezdechi (1886-1958), filolog si traducator, a avut o specializare la Berlin, la recomandarea mentorului sau Vasile Parvan si o alta la Roma, fiind unul dintre primii bursieri ai Scolii Romane din capitala Italiei? Ca invatase daneza, norvegiana si suedeza, ca a fost director al Institutului de Studii Clasice din Cluj, ca a contribuit masiv la cunoasterea la noi a literaturilor eline, latine si bizantine si ca avea, concomitent, o privire agera asupra realitatilor politice din jur? Scria, de pilda, despre "Legile": "Studiul incercarilor de reforma ale ganditorului elen ne invita sa facem mereu apropieri si comparatii cu tentativele de realizari, asa de indraznete si de profunde, ale statelor totalitare de azi."

La fel, cine mai stie astazi, in afara unui numar minuscul de pasionati, de Cezar Papacostea (1886-1936), scriitor si traducator, profesor universitar la Iasi, traducator remarcabil al unor mari autori eleni, membru corespondent al Academiei Romane?