Un esec in 10 puncte
1. A pornit prost Inca de la inceput. Nu a stiut sa estimeze realist evolutia economiei. A construit bugetul pe un deficit de 5,9% din PIB, bazandu-se pe o crestere economica de 1,3% ce avea ca baza un Produs Intern Brut pe 2009 mai mare decat cel real. Bazandu-se pe aceasta crestere, nu s-a ostenit sa reevalueze drastic cheltuielile - de pilda, pentru salarii reducerea avuta in vedere a fost de 0,1% din PIB. Cresterea economica s-a topit in statistici si nu a existat un plan "B" pentru aceasta varianta de avarie.
2. Nu a convins ministrii sa taie cheltuielile. A promis ca-si va plati datoriile catre firme si nu a facut-o. A reusit, in primul trimestru al anului, sa se incadreze in tinta de deficit bugetar convenita cu Fondul Monetar International (8,25 mld. lei) amanand platile catre companiile private. Arieratele statului au urcat la 1,6-1,7 miliarde de lei, de la 1,5 miliarde de lei la finele anului trecut, situatie pe care ministrul de finante Sebastian Vlasescu a recunoscut-o doar cand FMI ii ciocanea la usa.
3. Minciuni despre restructurarea agentiilor, sursa teribila de irosire a bugetului. In toamna trecuta, Emil Boc anunta ca a desfiintat 122 de agentii, dar nu a eliminat nici jumatate dintre ele. In privinta restructurarii din agentii, Guvernul a eliminat, in majoritate, doar posturile care erau neocupate. A anuntat, de asemenea, ca fiecare minister va avea cate doi secretari de stat - insa sunt acum ministere care au si cate sase secretari de stat - 55 in total - fata de maximum 30, cati ar fi trebuit sa fie daca premierul se tinea de cuvant.
4. Administratia publica este intesata de numiri politice, netransparente, fara criterii de performanta, si banii publici se risipesc practic in directii care nu aduc valoare in economie, avertiza dur, intr-o analiza pentru ZF, academicianul Lucian-Liviu Albu. Una dintre primele masuri pe care Boc le-a luat in 2009 si le-a continuat in 2010 a fost politizarea, prin lege, a administratiei. Competenta a fost uitata, tot ce misca in varful administratiei poarta stampila de partid.
5. Guvernul nu stie pe cine plateste. Dupa publicarea de catre ZF a unui material bazat pe datele INS, potrivit carora in administratie s-au facut angajari in 2010, Finantele au iesit intr-o conferinta speciala pe aceasta tema sa demonstreze ca, de fapt, numarul bugetarilor ar fi scazut. Potrivit INS numarul salariatilor din administratia publica a crescut cu 26.000, in timp ce secretarul de stat de la Finante, Gheorghe Gherghina, a sustinut ca numarul bugetarilor a scazut cu 36.000.
6. Lipsa de transparenta. Incepand de la acte normative care apar pe masa Guvernului - a caror punere in dezbatere publica este facuta in colturi ascunse ale unor site-uri guvernamentale putin frecventate - pana la neputinta de a afla, de pilda, care este parcul de masini al Ministerului de Interne, condus de Vasile Blaga, sau care este salariul unui oarecare director din minister, totul este invaluit de mister. Ministrii "uita" ce subiecte s-au discutat in sedinta de guvern, ce este dat ca sigur intr-o zi este dezmintit in a doua.
7. Sacrificarea investitiilor a fost modalitatea de a tine in frau deficitul, in lipsa restructurarii. Radu Berceanu, ministrul transporturilor, a spus in mai multe randuri ca nu are bani sa finalizeze niciun kilometru de autostrada, desi bugetul pentru autostrazi este de 2,97 mld. lei (720 mil. euro) din 2,6 mld. euro, cat este bugetul ministerului. Chiar daca se afla in constructie 205 km de autostrada, nu va fi finalizata nicio portiune anul acesta, pentru ca o mare parte dintre bani se va indrepta catre achitarea datoriilor.
8. Lipsa de credibilitate. Aproape tot ce a promis este apa de ploaie - acesta este si motivul pentru care Fondul Monetar International cere majorarea taxelor. Pur si simplu nu mai crede ca pot fi reduse cheltuielile. "Au avut destul timp la dispozitie si nu au facut nimic", spune acum FMI. Nici mediul de afaceri roman nu mai are incredere. "Cand ti-ai calcat atatea promisiuni nu mai poti astepta sa ai credibilitate", afirma Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania.
9. Risipa uimitoare a banului public. In achizitiile publice, peste 90% din contractele de achizitie publice sunt umflate - a recunoscut-o chiar ministrul turismului si al dezvoltarii Elena Udrea. Sefilor de companii li s-au redus salariile, dar subalternii lor continua sa castige ca inainte de criza. In aceeasi vreme, incapacitatea aproape funciara de a absorbi miliardele de euro de la Uniunea Europeana adanceste prapastia in care cade, de peste un an, Romania.
10. Lipsa de curaj a BNR. Impartita intre teama de inflatie si grija mentinerii unui curs leu/euro nu prea ridicat, BNR s-a multumit sa dea mesaje verbale catre banci pentru reluarea creditarii, fara ca bancherii straini sa le ia in seama. In plus, BNR s-a aratat foarte precauta cu mesajele catre Guvern, abtinandu-se sa critice deschis politica fiscala. De-abia dupa doi ani de criza dobanzile a coborat la niveluri care incep sa incurajeze reluarea creditarii, insa economia este deja prabusita.