Interviu: Tampiza, Lukoil: Pentru prima data de cand sunt aici, voi taia in carne vie. Fara taierea cheltuielor nu traim

Desi o mare temere a mediului de afaceri pare sa fi trecut odata cu renuntarea, cel putin pentru moment, la cresterea TVA si a cotei unice, Tampiza spune ca privatii nu mai pot duce in spate cheltuielile bugetare fiind necesare reduceri drastice ale costurilor aparatului de stat.
"Trebuie sa existe o conciliere civica in jurul situatiei actuale. Trebuie responsabilitate politica. Eu mi-am prezentat condoleantele lui Videanu (Adriean Videanu - ministrul economiei - n.r.) si lui Vladescu (Sebastian Vladescu - ministrul finantelor - n.r.) pentru ca vor fi obligati sa ia toate masurile nepopulare, lucru care va avea un cost politic", spune Tampiza.
La sfarsitul saptamanii trecute, au fost comunicate primele masuri concrete de reducere a cheltuielor statului, Traian Basescu anuntand taierea salariilor bugetarilor cu 25%, reducerea pensiilor si a ajutorului de somaj cu 15% in urma discutiilor cu Fondul Monetar International (FMI). In ciuda "noilor" masuri anuntate in ultimul ceas, oamenii de afaceri spun ca acestea nu vor fi suficiente si ca ar trebui urmate de concedieri, de reducerea unor taxe sau chiar de eliminarea lor. Acestea nu sunt insa singurele probleme cand vine vorba de eficienta administrarii banilor publici.
O alta problema uriasa este cea a "cumparaturilor" publice, sub ochii statului evaporandu-se miliarde de euro anual in facturi umflate si in achizitii al caror cost se dubleaza de la incheierea contractului si pana in darea-n folosinta a lucrarii, asa cum a aratat o analiza ZF. In plus, chiar daca se reduc salariile bugetarilor, exista discrepante enorme intre diferitele categorii de meserii platite din bugetul de stat, in conditiile in care jandarmii si politistii castiga mai bine decat medicii si profesorii.
"Veniturile la bugetul de stat iti vin din productia pe care o ai, din valoarea adaugata pe care o au serviciile tale sau din majorarea taxelor. A doua zi de cum vor creste taxele, eu scumpesc carburantii. Cererea va scadea si de aceea aceste solutii nu dau efecte. Foarte multe IMM-uri vor duce o dubla evidenta, vor intra intr-un sector de umbra si vor inflori acolo ca trandafirul in luna mai", explica Tampiza unul dintre primele efecte pe care o posibila majorare a taxelor l-ar fi putut avea.

Inca un an greu
Tampiza nu vede cu ochi buni nici anul acesta, mai ales in contextul in care vanzarile de carburanti la nivel de piata si-au continuat scaderea, fiind inregistrat un regres de circa 5-6% in opinia sefului Lukoil. Dupa rezultatele inregistrate de Lukoil anul trecut, care au adus scaderi semnificative pe toate fronturile, Tampiza se vede obligat sa ia la randul sau o serie de masuri "nepopulare".
"Pentru prima data de cand sunt aici voi taia in carne vie. Cel mai greu pentru mine va fi sa-mi reduc personalul. Din 7 sucursale, vom mai ramane 4-5. Economisim peste tot. Aveam 400 de telefoane mobile in companie. O sa fie de trei ori mai putine. Exista si telefonia fixa si mai exista si telefonul personal. Aveam publicitate de milioane. Pentru anul acesta avem 180.000 de dolari. Vom investi doar 3 milioane de dolari. Inca nu inchidem benzinarii, dar am inchis un depozit la Satu Mare si analizam depozitul de la Timisoara. Fara taierea cheltuielor nu traim, iar daca vom continua sa inregistram pierderi, la ce ne mai trebuie afacerea?", se intreaba Tampiza.
Anul trecut, investitiile companiei s-au ridicat la 8 milioane de dolari, dar nu au vizat deschiderea de noi puncte de alimentare, ci numai reabilitarea statiilor sau achizitia unor sisteme de supraveghere.
Numarul de disponibilizari nu este foarte mare, vizand circa 70 de persoane.
"Am vandut anul trecut 1,33 milioane de tone de carburant, cu 10% mai putin fata de 2008, un impact asupra vanzarilor, dincolo de contextul de piata, fiind si oprirea rafinariei Petrotel de la inceputul anului. Pe retail am inregistrat o scadere de 5%, dar cel mai mare impact l-am simtit la vanzarile catre terti. Profitul operational a fost de 50 de milioane de dolari (35,8 milioane de euro), cu 38% mai putin decat in 2008, am avut pierderi nete de 12,5 milioane de dolari (8,9 milioane de euro), iar afacerile au fost de 1,32 miliarde de dolari (946 de milioane de euro), cu 38% mai mici decat in 2008. Am fi putut avea un profit de 8,1 milioane de dolari (5,8 milioane de euro), dar evolutia cursului de schimb ne-a papat tot beneficiul", spune seful Lukoil Romania.
Tampiza spune ca are nevoie de stabilitatea macroeconomica si de mentinerea sistemului de taxe, pentru ca altfel devine foarte greu conducerea unei afaceri profitabile pe plan local. "De macroeconomie mi-e frica anul acesta. De curs, de taxe, de deficit. Daca va exista o crestere de taxe, anul 2010 va duce mai departe declinul economic", este de parere Tampiza.

Mai bine cu banii la banca
Tampiza spune ca pana in prezent, compania pe care o conduce a investit 450 de milioane de dolari pe piata locala, dar recuperarea investitiilor se face foarte lent.
"Cum pot eu sa merg mai departe in contextul in care in anii anteriori am avut profit, iar anul trecut am ajuns la pierderi de 12,5 milioane de dolari. Am investit pana acum 450 de milioane de dolari cu speranta de a intoarce banii. Noi nu suntem o societate de binefacere, dar in conditiile astea nu scoatem nici macar atat cat am fi luat daca ne duceam banii la banca", spune Tampiza.
Seful Lukoil spune ca mediul de afaceri are nevoie de stabilitate macroeconomica, o parghie pentru realizarea cestui lucru fiind reducerea cheltuielilor in toate sectoarele bugetare.
"Este necesara stabilizarea macroeconomica, iar acest lucru se poate face prin mai multe metode. Prima este micsorarea dura a cheltuielilor in sectoarele bugetare. Trebuie sa exista o conciliere politica intre putere si opozitie, asa cum a fost in Polonia. Uitati-va unde au ajuns ei pentru ca au reusit acest lucru. La inceputul anilor '90 eram in Moldova si ocupam functia de viceprim-ministru. La acea vreme masurile nepopulare au fost inevitabile. M-am dus si le-am spus ca noi suntem un guvern de tranzitie, pentru ca altfel nu se poate, iar masurile au avut rezultate. Sectorul privat nu mai poate asigura cheltuielile statului", spune Tampiza.

De ce imprumuturile se duc pe salarii si pensii?
La sfarsitul saptamanii trecute, o delegatie a FMI s-a aflat la Bucuresti pentru cea de-a patra revizuire a acordului stand-by incheiat intre Romania si institutia financiara internationala. In urma acestei revizuiri consiliul director al FMI va decide in a doua parte a lunii iunie daca se va elibera cea de-a cincea transa din acord, in suma de 850 mil. euro. Romania are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 mld. euro, pachetul total de finantare de la Fond, UE, BM si BERD urmand sa ajunga la 19,95 mld. euro. Romania a atras deja imprumuturi de circa 11,5 mld. euro. "Eu inteleg toate aceste ajutoare care vin din partea FMI si a Comisiei Europene, dar de ce banii se duc in pensii si salarii? Pentru ca presiunea sociala este foarte mare. Mancam nu numai banii din imprumut, ci si pe cei ai bancilor. Dar bancile fac o mare greseala pentru ca nu finanteaza sectorul real. Practic, riscurile din sectorul real sunt dezvoltate de aceleasi banci. Ele nu dau bani pentru dezvoltare si astfel mai tarziu se vor confrunta cu riscul de neplata", este de parere Tampiza.

Un baril confortabil este la 70 de dolari
Tampiza spune ca una dintre amenintarile globale la acest moment este aprecierea barilului de petrol. Desi titeiul era cotat ieri la circa 75 de dolari, recent acesta a depasit pragul de 80 de dolari, dublu fata de perioada similara a anului trecut.
"Iar se umfla barilul si o luam iar de la capat. In astfel de momente trebuie sa renuntam putin la principiile liberale. Daca petrolul creste, cresc preturile, iar vanzarile vor fi mai mici. Pretul confortabil este undeva la 70 de dolari pe baril. In conditiile in care barilul continua sa creasca, este necesara adoptarea unui model care sa limiteze supraprofiturile companiilor petroliere si nu numai in Romania", spune Tampiza. In Romania, singura companie care are activitati de explorare si productie de hidrocarburi este Petrom, cea mai mare companie locala, controlata din 2004 de catre grupul petrolier austriac OMV.
Ideea suprataxarii profiturilor companiilor nu este o noutate, aceasta fiind vehiculata si in 2008, an in care barilul de petrol batea record dupa record culminand cu o valoare de 147 de dolari pe baril.

An fara estimari
Tampiza spune ca este imposibil sa faca estimari privind modul in care ii vor evolua afacerile anul acesta, sperand ca va putea atinge macar nivelul de anul trecut.
"In Romania anului 2010 nu pot sa fac pronosticuri privind afacerea mea. Imi mentin tintele la rezultatele de anul trecut, dar poate le mai corectam", spune Tampiza.
Datele venite din piata distributiei de carburanti aferente primelor luni variaza de la jucator la jucator. Astfel, daca unii spun ca vanzarile incep sa-si revina, altii sustin ca declinul vanzarilor de carburanti a continuat.
Cei mai mari jucatori din piata petroliera sunt Petrom, Rompetrol, Lukoil, MOL Romania, OMV Romania si Eni Romania.

Ce spune despre

• Evolutia afacerilor in 2010 - In Romania anului 2010 nu pot sa fac pronosticuri privind afacerea mea. Imi mentin tintele la rezultatele de anul trecut, dar poate le mai corectam.
• Pretul corect al petrolului - Pretul confortabil este undeva la 70 de dolari pe baril. In conditiile in care barilul continua sa creasca, este necesar adoptarea unui model care sa limiteze supraprofiturile companiilor petroliere si nu numai in Romania.
• Vina bancilor - Bancile fac o mare greseala pentru ca nu finanteaza sectorul real. Practic, riscurile din sectorul real sunt dezvoltate de aceleasi banci. Ele nu dau bani pentru dezvoltare si astfel mai tarziu se vor confrunta cu riscul de neplata.
• Irosirea banilor din imprumuturi - Eu inteleg toate aceste ajutoare care vin din partea FMI si a Comisiei Europene, dar de ce banii se duc in pensii si salarii? Pentru ca presiunea sociala este foarte mare.
• Principalele temeri - De macroeconomie mi-e frica anul acesta. De curs, de taxe, de deficit. Daca va exista o crestere de taxe, anul 2010 va duce mai departe declinul economic.
• Masuri de taiere a costurilor - Aveam 400 de telefoane mobile in companie. O sa fie de trei ori mai putine. Exista si telefonia fixa si mai exista si telefonul personal. Aveam publicitate de milioane. Pentru anul acesta avem 180.000 de dolari. Vom investi doar 3 milioane de dolari.