Coruptia, evaziunea si indisciplina fiscala, probleme cu care se confrunta si Romania, au ingropat Grecia
Grecia urmeaza sa primeasca 110 mld. euro de la statele din zona euro si de la FMI, un ajutor financiar extern record pentru un stat, care insa ar putea sa ii fie insuficient Greciei pentru a evita intrarea in incapacitate de plata. Cum a ajuns Grecia in aceasta situatie?
Sistemul bugetar suprapopulat si "rasfatat", coruptia, evaziunea
si dezordinea fiscala par a fi principalele cauze ale crizei din
Grecia. Statul de la Marea Mediterana a aderat la zona euro in
2001, unde a beneficiat de protectia uniunii economice si monetare
si unde "a trait peste posibilitatile sale, beneficiile fiind
majore", este de parere Ionut Dumitru, economist-sef al Raiffeisen
Bank.
Inca din anul in care s-a alaturat gruparii, statul elen a inceput
sa ignore criteriile fiscale impuse de Uniunea Europeana -
deficitul bugetar nu trebuia sa depaseasca 3% din PIB, iar datoria
60%. In niciunul din anii care au urmat deficitul bugetar nu s-a
incadrat in limitele impuse. Situatia a culminat in 2009, cand
gaura bugetara a urcat la 13,6% din PIB. Cei mai multi analisti
sunt de parere ca primele rezultate care sa indice o imbunatatire a
situatiei trebuie sa se vada aici.
Daca vor reusi sa se tina de promisiuni si daca vor reduce treptat
deficitul bugetar, "investitorii vor incepe sa isi recapete
increderea", este de parere Brian Yelvington, analist la Knight
Capital din Greenwich, citat de Wall Street Journal. Totusi,
"aceste reduceri ar fi trebuit realizate in urma cu zece ani, nu
acum".
Nici la capitolul datorie publica Grecia nu se poate lauda. In
ultimii ani, raportul datorie publica - produs intern brut a
oscilat in jurul valorii de 100%. Mai mult, pentru anul curent este
estimat ca statul elen sa ajunga cel mai slab performer la acest
capitol.
Cu toate ca rezultatele economice au fost slabe, Europa a trecut cu
vederea. De ce? Autoritatile europene au iesit sa se apere abia in
2010, cand criza din Grecia se agrava, si au acuzat statul ca a
falsificat date statistice. Atat cifrele referitoare la deficitul
bugetar, cat si cele referitoare la datoria publica prezinta
intr-o lumina mai pozitiva decat in realitate situatia.
Comisia Europeana a acuzat Grecia pentru ca a falsificat datele
privind situatia finantelor publice si pentru ca a permis
jucatorilor de pe scena politica sa faca presiuni care sa
obstructioneze colectarea de date statistice corecte.
Alte probleme spinoase ale Greciei sunt coruptia si evaziunea
fiscala. Conform estimarilor incluse in diverse studii, guvernul
pierde pana la 30 mld. dolari (23 mld. euro) pe an din cauza
evaziunii fiscale. Multi greci spun ca se simt pedepsiti de criza
financiara care a impins tara in pragul intrarii in incapacitate de
plata. Chiar si asa, lucrurile vor fi greu de schimbat.
Specialistii remarca faptul ca evitarea taxelor face parte dintr-o
mai ampla cultura de dare de mita si coruptie, adanc
inradacinata.
Eliminarea coruptiei a fost una dintre masurile principale anuntate
de guvernul socialist ca parte a planului de scoatere a tarii din
criza.
Diverse studii au concluzionat ca economia subterana reprezinta
20-30% din PIB-ul tarii, ce se ridica la 240 de miliarde de euro.
Totusi specialistii spun ca noile legi din domeniul fiscal au creat
bazele unei colectari mai eficiente.
Guvernul grec si-a fixat drept obiectiv sa colecteze cu cel putin
1,6 miliarde de dolari mai mult decat anul trecut, aceste incasari
urmand sa reduca deficitul bugetar. O alta masura in aceasta
directie este restructurarea sectorului bugetar.
Potrivit ambasadorului grec la Bucuresti, numarul bugetarilor este
cu putin sub 1 milion, la o populatie de 11 milioane.
"Grecia are traditia unui sector public foarte mare. In ceea ce
priveste salariul, nu stiu daca este mai mare decat in sectorul
privat, insa ce pot spune este ca salariatii de la stat au un
avantaj - "monimotita" (odata ce sunt angajati, locul de munca le
este asigurat pe durata vietii, cu exceptia cazului in care ei fac
ceva foarte grav, lucru rar intalnit). Ei pleaca fie de buna voie,
fie atunci cand ies la pensie", spune acesta.
Situatia trebuie insa sa se schimbe, aceasta fiind una dintre
conditiile impuse de celelalte state din zona euro pentru a oferi
Greciei cele 110 mld. euro. Astfel, vor fi limitate primele anuale
de vacanta la 1.000 de euro pentru fiecare angajat din sectorul
public, cu exceptia celor cu salarii de peste 3.000 de euro, care
nu vor mai primi astfel de prime si vor fi eliminate salariile
numarul 13 si 14, primite de greci la Craciun sau Paste. Aceste
masuri se vor cumula cu reducerea salariilor angajatilor din
sectorul public cu 12%. Bugetarii greci, considerati privilegiati,
au fost nemultumiti si au iesit in strada sa protesteze, asa cum au
facut mereu cand s-au considerat dezavantajati.
Autoritatile cedau de obicei in fata cerintelor lor, insa de
aceasta data nu au voie sa o faca. Grecia trebuie sa se tina de
planul de austeritate anuntat, care vizeaza ca pana in 2012
economiile de la bugetul de stat sa fie in valoare de 30 mld.
euro. Acestea urmeaza a fi realizate prin reduceri de salarii in
sistemul public si de pensii si prin majorari de taxe. Vor fi
majorate din nou taxele pentru combustibili, alcool si tutun si
TVA-ul de la 21 la 23%.
Promisiunile Greciei sunt insa dificil de respectat, de aceea
exista multi care se indoiesc ca statul de la Marea Mediterana va
reusi sa iasa cu bine din criza. Incapacitatea de plata este
considerata inca de multi o optiune.
Asemanari Grecia - Romania
- Coruptia si evaziunea fiscala reprezinta una dintre principalele probleme ale tarii noastre. Economia nefiscalizata ajunge undeva in intervalul 25%-45% din PIB, potrivit economistului-sef al BRD, Florian Libocor.
- Sistemul bugetar al Romaniei numara circa 1,3 mil. angajati. Intr-un top al AT Kearney, in 2008, tara noastra se afla pe pozitia a 10-a dupa numarul de angajati in sectorul public la 1.000 de locuitori, cu 80 de bugetari la mia de locuitori.
- O alta asemanare intre Romania si Grecia o reprezinta nivelul ridicat al deficitului bugetar, care in Romania a fost in 2009 de 8,3%, mult peste limita de 3% impusa de UE statelor care vor sa adere la zona euro.